răpciune sm [At: CORESI, EV. 144 / V: (reg) râp~, ~ug, ~un, ~ni, ~pici~ ssp / E: ns cf răpi] (Îvp) 1 Luna septembrie. 2 (Reg; îf râpciune) Luna august.

RĂPCIUNE s. n. (Astăzi rar, popular) Nume dat lunii septembrie. București, 15/27 răpciune. CARAGIALE, T. II 20. Romînii dau lunelor numiri potrivite cu timpurile anului... septemvrie, răpciune. ALECSANDRI, P. P. 34.

RĂPCIUNE m. pop. A noua lună a anului; septembrie. /Orig. nec.

Răpciune m. numele popular al lunei Septemvrie. [Lat. RAPTIONEM, seceriș: lit. luna secerișului].

răpciug¹ sm vz răpciune

răpciun sn vz răpciune

răpciuni ssp vz răpciune

răpiciune² sn vz răpciune

râpciune sm vz răpciune

Septemvrie m. a noua lună a anului (a șaptea în calendarul roman): Septemvrie se numește de popor Răpciune. [De origină slavo-greacă].

!răpciune (pop., înv.) (desp. -ciu-) s. m., g.-d. art. lui răpciune (luna ~)

răpciune (pop.) s. m., g.-d. art. lui răpciune

răpciune s. m.

răpciune s. m. – Septembrie. – Var. răpciun. Origine îndoielnică. Se consideră reprezentant al lat. raptiōnem „șterpeleală” interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu 1433; Tiktin); din lat. *rapatiōnem < rapa, cu sensul de „recoltă de ridichi” (Drăganu, St. rum., 1-6; REW 7074a). Toate aceste explicații sînt forțate. Pușcariu, Lat. ti, 12, s-a gîndit la o creație artificială a latiniștilor, soluție și mai puțin probabilă. Prezența suf. -ciune nu este o probă suficientă că acest cuvînt este moștenit, fiindcă acest suf. se poate atașa și la elemente sl. (cf. slăbiciune). Poate se leagă de cuvîntul anterior.

RĂPCIUNE s. v. septembrie.

răpciune s. v. SEPTEMBRIE.

răpciúne, s.n. (pop.) Luna septembrie. ■ Din punct de vedere agricol, luna septembrie corespunde cu perioada numită „pe vremea otăvii”. – Lat. raptionem „seceriș” (Șăineanu); cf. răpi (MDA).

răpciune, s.n. – (pop.) Luna septembrie. – Et. nec. (DEX); lat. raptionem „seceriș” (Șăineanu; Pușcariu, Tiktin, cf. DER); cf. răpi (MDA).

răpciune, s.n. – (pop.) Luna septembrie. – Lat. raptionem „șterpeleală”, interpretat drept „culesul viei” (Pușcariu, Tiktin cf. DER); Cf. răpi (MDA).