2 definiții pentru secondare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SECONDA vb. I v. secunda.
SECONDA vb. I. v. secunda.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: secondare
secondare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
seconda, secondezverb
- 1. A fi alături de cineva în acțiunile sale. DEX '98 DLRLC DN
- Tineretul care l-a secundat nu era însă îndestulător de pregătit. SADOVEANU, E. 50. DLRLC
- Capul statului n-ar avea să se teamă că nu va găsi cine să-l secundeze, de cîte ori va cere de la poporul său să-i dea sprijin pentru realizarea unei mari idei civilizatoare. ODOBESCU, S. III 338. DLRLC
- Semănăturile... fiind secundate de un timp bun, au crescut. I. IONESCU, D. 298. DLRLC
-
- 2. Acompania. DEX '98 DLRLC DNsinonime: acompania
- Are... la vioară numai trei coarde, dar secondează cu aceeași patimă. REBREANU, I. 12. DLRLC
- Seconda atît de fals, că lui însuși îi era rușine. REBREANU, I. 34. DLRLC
-
etimologie:
- seconder DEX '09 DEX '98 DN
- secundare DEX '09 DEX '98 DN