10 definiții pentru sculat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCULÁT s. n. Faptul de a (se) scula.V. scula.

SCULÁT s. n. Faptul de a (se) scula.V. scula.

sculat1 sn [At: DOSOFTEI, PS. 467/2 / E: scula] 1-3 Sculare (1-2, 4).

SCULÁT1 s. n. Faptul de a se scula; sculare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCULÁT s. 1. v. trezire. 2. v. ridicare.

SCULÁT s. v. înviere, sculare.

SCULAT s. 1. deșteptare, sculare, trezire. (~ din somn.) 2. ridicare, sculare. (~ de pe scaun.)

sculat s. v. ÎNVIERE. SCULARE.

Intrare: sculat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sculat
  • sculatul
  • sculatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • sculat
  • sculatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sculat (s.n.)

etimologie:

  • vezi scula
    surse: DEX '98 DEX '09