15 definiții pentru sculat

SCULÁT s. n. Faptul de a (se) scula.V. scula.

SCULÁT s. n. Faptul de a (se) scula.V. scula.

SCULÁT1 s. n. Faptul de a se scula; sculare.

SCULÁT2, -Ă, sculați, -te, adj. Ridicat, înălțat, drept. Cînd muncitorii se înapoiază de la arat și sămănat și intră în casă, cei ce se află aici se scoală în picioare, dacă se află jos, vrînd să înțeleagă prin aceasta ca și grîul să fie sculat, ridicat, adică să crească înalt și frumos. PAMFILE, A. R. 105. ♦ (Învechit) Răsculat, revoltat. După ce spîrcuise satele sculate, punînd asupra celor supuși și iertați grea dajdie de bani și vite, oșteanul domniei se întorsese asupra răilor care se trăseseră în codru. SADOVEANU, Z. C. 231.

SCULÁT adj. 1. deștept, treaz. (Deși dimineață, toți erau ~ți.) 2. ridicat. (Stă ~, nu jos.)

SCULÁT adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.

SCULÁT s. 1. v. trezire. 2. v. ridicare.

SCULÁT s. v. înviere, sculare.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

sculat s. v. ÎNVIERE. SCULARE.

SCULAT s. 1. deșteptare, sculare, trezire. (~ din somn.) 2. ridicare, sculare. (~ de pe scaun.)

sculat adj., s. v. RĂSCULAT. RĂZVRĂTIT. REBEL. REVOLTAT.

SCULAT adj. 1. deștept, treaz. (Deși dimineața, toți erau ~.) 2. ridicat. (Stă ~, nu jos.)

Intrare: sculat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sculat sculatul scula sculata
plural sculați sculații sculate sculatele
genitiv-dativ singular sculat sculatului sculate sculatei
plural sculați sculaților sculate sculatelor
vocativ singular
plural