16 definiții pentru scriitoare scrietoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCRIITÓR, -OÁRE, scriitori, -oare, s. m., s. n. 1. S. m. și f. Autor de opere literare. 2. S. m. Funcționar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoană in slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar; diac, logofăt. 3. S. n. (Înv.) Masă de scris; birou. [Pr.: scri-i-] – Scrie + suf. -tor.

scriitor, ~oare [At: PSALT. HUR. 38r/9 / P: scri-i~ / V: (îrg) ~ietor / Pl: ~i, ~o'are / E: scrie + -tor] 1 smf Persoană care scrie (1) Si: autor, (ltî) scriptor. 2 smf (Spc) Autor de opere literare. 3 smf (Rar) Publicist. 4 sm Persoană care redacta actele în cancelariile domnești Si: scrib (1), diac, calemgiu, uricar. 5 sm Scrib (2). 6 sm (Rar; șîs ~ de sau de la masă) Funcționar (într-o cancelarie). 7 sm (Cu determinări care indică felul) Persoană care scrie (1) anumite date pe diferite produse, pe mijloacele de transport etc. și ține evidența lor. 8 sm (Înv) Persoană în slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat care îndeplinea funcția de secretar Si: diac, logofăt. 9 sm (Îvr; îs) ~iu de pământ Geograf . 10 sn (Înv; șîs ~iu masă) Masă de scris1 (1) Si: birou, (înv) scriptoriu (2).

SCRIITÓR, -OÁRE, scriitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Autor de opere literare. 2. S. m. Funcționar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc. ♦ Persoană în slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar; diac, logofăt. 3. S. n. (Înv.) Masă de scris; birou. [Pr.: scri-i-] – Scrie + suf. -tor.

SCRIETOR, -OÁRE s. m. și f. v. scriitor2.

SCRIITÓR2, -OÁRE, scriitori, -oare, s. m. și f. 1. Autor de opere literare; prozator, poet, dramaturg. Scriitorii sînt cei mai ideali prietini ai noștri. SADOVEANU, O. VI 432. De la scriitori se așteaptă în primul rînd transformările sociale și crearea omului nou. SAHIA, U.R.S.S. 191. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea, pentru el, bătrînul dascăl? EMINESCU, O. I 133. 2. (Numai la masculin, astăzi rar) Funcționar de cancelarie care copiază sau redactează acte, scrisori oficiale; copist. Am aflat de ieri, de la un prieten care-i scriitor la judecătorie. REBREANU, I. 107. Domnul Ghiță, scriitorul de la subprefectură, jucase toată noaptea cărțile la crîșma lui Tănase Berechet. BUJOR, S. 36. Erau silite a danța numai cu scriitorul satului. NEGRUZZI, S. I 105. ♦ (În trecut) Persoană în slujba domnitorului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar. V. diac, grămătic, logofăt. Vodă intră în camara lui obișnuită, unde... avea plăcere să poruncească diacilor să scrie... La o parte erau mesuțele pentru scriitori. SADOVEANU, F. J. 308. Cea mijlocie grăi: De m-ar lua pe mine scriitorul împăratului, toată curtea i-o aș îmbrăca cu un fus de tort. RETEGANUL, P. II 22. Dară pentru că nu știa ce feli de pasăre îi aceasta, dete poroncă scriitorilor săi să trimeată cărți pin toată lumea. SBIERA, P. 69. 3. (Popular) Desenator, pictor. Iară fața mi-o voi da La Turda la rumenele, Părul la făcut inele, Ochișori la scriitori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 236.- Variantă: scrietór, -oáre (SLAVICI, O. I 304) s. m. și f.

actór-scriitór, actríță-scriitoáre s. m. f. Actor autor de literatură ◊ „Actorul-cititor ca și actorul-scriitor sunt, așadar, creații ale literaturii, ale marilor sentimente.” R.lit. 29 III 73 p. 2. ◊ „Piesa cu acest titlu, de actorul-scriitor A. L., seamănă mult cu «Hotelul Astenicilor».” Cont. 20 VII 73 p. 4. ◊ „În vârstă de 54 de ani, actrița-scriitoare vădește în cartea ei aceeași «clasă» ca și în existența ei cinematografică și teatrală.” R.lit. 15 II 79 p. 23 (din actor + scriitor, actriță + scriitoare)

feméie-scriitoáre s. f. (lit.) Scriitoare ◊ „Mai târziu, când și-a început activitatea literară, a simțit din nou aceeași opresiune din partea editorilor. Ei respingeau femeile-scriitoare, refuzându-le textele, după ce în prealabil rețineau... ideile.” Săpt. 28 II 75 p. 5 (din femeie + scriitoare; cf. fr. femme-écrivain; DMC 1967)

scriitór-țărán, -toáre/-că s. m. f. țăran[că] ce scrie opere literare ◊ „100 de ani de la nașterea scriitorului-țăran M.K.” Sc. 29 XII 71 p. 4. ◊ „Scriitoare-țărancă” R.l. 14 XI 75 p. 2 ◊ „[La Arad] prima întâlnire a scriitorilor-țărani din România [...] Întâlnirea a reunit 22 scriitori-țărani din 15 județe ale țării.” R.l. 3 X 76 p. 2. ◊ „Recent a avut loc la Arad cea de-a doua întâlnire a scriitorilor-țărani din România.” Cont. 24 XI 78 p. 8; v. și R.l. 11 III 76 p. 2 (din scriitor [-toare] + țăran[că])

SCRIITÓR ~oáre( ~óri, ~oáre) m. și f. 1) Autor de opere literare. 2) înv. Slujbaș care scria acte, petiții, scrisori. 3) înv. Secretar al domnitorului sau al unui alt demnitar de stat. [Sil. scri-i-] /a scrie + suf. ~tor

scriítor, -oáre s. (dim. ◊ scriător,scrietor, de unde scriitor, d. a scrie cu suf. -ător). Copist, cel care scrie acte pin cancelariĭ. Redactor saŭ reporter: scriitor la un ziar politic. Autor de opere literare saŭ științifice: mariĭ scriitorĭ aĭ uneĭ țărĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scriitoáre (scri-i-) s. f., g.-d. art. scriitoárei; pl. scriitoáre

scriitoáre s. f. (sil. scri-i-), g.-d. art. scriitoárei; pl. scriitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCRIITÓR s. 1. literat, om de litere, (rar) beletrist, condeier, (înv.) literator, (latinism înv.) scriptor. (Un mare ~.) 2. autor. (~ul meu preferat.) 3. (IST.) diac, grămătic, logofăt, pisar, scrib, uricar. (~ în cancelariile din țările române.)

SCRIITÓR s. v. autor, birou, desenator, pictor.

SCRIITOR s. 1. literat, (rar) condeier, (înv.) literator, (latinism înv.) scriptor. (Un mare ~.) 2. autor. (~ meu preferat.) 3. (IST.) diac, grămătic, logofăt, pisar, scrib, uricar. (~ în cancelariile din țările române.)

scriitor s. v. AUTOR. BIROU. DESENATOR. PICTOR.

Intrare: scriitoare
  • silabație: scri-i-
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scriitoare
  • scriitoarea
plural
  • scriitoare
  • scriitoarele
genitiv-dativ singular
  • scriitoare
  • scriitoarei
plural
  • scriitoare
  • scriitoarelor
vocativ singular
  • scriitoare
  • scriitoareo
plural
  • scriitoarelor
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrietoare
  • scrietoarea
plural
  • scrietoare
  • scrietoarele
genitiv-dativ singular
  • scrietoare
  • scrietoarei
plural
  • scrietoare
  • scrietoarelor
vocativ singular
  • scrietoare
  • scrietoareo
plural
  • scrietoarelor

scriitor, -oare (persoană) scriitoare scrietoare scrietor

  • 1. Autor de opere literare.
    exemple
    • Scriitorii sînt cei mai ideali prietini ai noștri. SADOVEANU, O. VI 432.
      surse: DLRLC
    • De la scriitori se așteaptă în primul rînd transformările sociale și crearea omului nou. SAHIA, U.R.S.S. 191.
      surse: DLRLC
    • Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea, pentru el, bătrînul dascăl? EMINESCU, O. I 133.
      surse: DLRLC
  • 2. substantiv masculin Funcționar de cancelarie care copia sau redacta acte, scrisori oficiale etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: copist, -ă 3 exemple
    exemple
    • Am aflat de ieri, de la un prieten care-i scriitor la judecătorie. REBREANU, I. 107.
      surse: DLRLC
    • Domnul Ghiță, scriitorul de la subprefectură, jucase toată noaptea cărțile la crîșma lui Tănase Berechet. BUJOR, S. 36.
      surse: DLRLC
    • Erau silite a danța numai cu scriitorul satului. NEGRUZZI, S. I 105.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Persoană în slujba domnului sau a unui înalt demnitar de stat, care îndeplinea funcția de secretar.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: diac (persoană) logofăt 3 exemple
      exemple
      • Vodă intră în camara lui obișnuită, unde... avea plăcere să poruncească diacilor să scrie... La o parte erau mesuțele pentru scriitori. SADOVEANU, F. J. 308.
        surse: DLRLC
      • Cea mijlocie grăi: De m-ar lua pe mine scriitorul împăratului, toată curtea i-o aș îmbrăca cu un fus de tort. RETEGANUL, P. II 22.
        surse: DLRLC
      • Dară pentru că nu știa ce feli de pasăre îi aceasta, dete poroncă scriitorilor săi să trimeată cărți pin toată lumea. SBIERA, P. 69.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Iară fața mi-o voi da La Turda la rumenele, Părul la făcut inele, Ochișori la scriitori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 236.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Scrie + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09