7 definiții pentru scormonit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCORMONÍT s. n. Scormonire. – V. scormoni.
SCORMONÍT s. n. Scormonire. – V. scormoni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
scormonit1 sn [At: DL / Pl: ? / E: scormoni] (Rar) 1-8 Scormonire (1-8).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCORMONÍT1 s. n. Scormonire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
scormonít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
scormonít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
SCORMONÍT s. răscolire, scormonire, zgândărire, (pop.) scociorâre. (~ul jarului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCORMONIT s. răscolire, scormonire, zgîndărire, (pop.) scociorîre. (~ jarului.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: scormonit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)