14 definiții pentru sclipitor
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SCLIPITOR, -OARE, sclipitori, -oare, adj. Care sclipește; lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, sclipicios. ♦ Fig. Care se remarcă printr-o inteligență deosebită. – Sclipi + suf. -tor.
sclipitor, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: sclipi + -tor] 1-2 a (Și prin lărgirea sensului) Care sclipește (1-2) Si: scânteietor (1-2), strălucitor, (asr) sclipind, (pfm) sclipicios (1-2), (înv) scânteios (1), scânteind, sclipit2 (1-2), (reg) sclipos. 3 av (Ca determinant al unui adjectiv, căruia îi dă valoare de superlativ) Foarte. 4 a (Reg; fig) Luxos. 5 a (D. privire, ochi) Care are o strălucire specifică, vie, ce trădează un sentiment puternic, o stare de spirit intensă Si: scăpărător (9), scâteietor (3), (înv) scâteios, sclipit2 (3). 6 a (Fig: d. oameni) Dotat cu o inteligență vie, cu un talent deosebit și de obicei spontan (ce impresionează puternic). 7 a (D. manifestări, însușiri ale oamenilor) Care arată, denotă o inteligență, un talent sclipitor (6) Si: scăpărător (11), scânteietor (5), strălucitor. 8 a (Reg; îc) Goj -~ Ileană (Cetonia-aurata). 9 a (Ent; reg; îc) Gâză ~oare Licurici (Lampyris noctiluca).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCLIPITOR, -OARE, sclipitori, -oare, adj. Care sclipește; lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, sclipicios. ♦ Fig. Extrem de inteligent, foarte dotat. – Sclipi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
SCLIPITOR, -OARE, sclipitori, -oare, adj. Care sclipește; lucitor, lucios, strălucitor, scînteietor. În întunericul ferestrelor, se răsuceau mereu fîșii de fum, cu mii de scîntei sclipitoare. REBREANU, R. I 275. Văpaia lunei s-așterne pe sclipitoarele întinderi. VLAHUȚĂ, N. 140. Roiau fluturi ușori, ca sclipitoare stele de aur. EMINESCU, N. 8.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SCLIPITOR ~oare (~ori, ~oare) 1) Care sclipește; scânteietor; lucitor. Stea ~oare. 2) fig. Care vădește aptitudini intelectuale deosebite. Inteligență ~oare. /a sclipi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sclipitor a. sclipicios.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sclipitór, -oáre adj. Care sclipește: o zăpadă sclipitoare. – Și sclipicĭos (Trans.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sclipitor adj. m., pl. sclipitori; f. sg. și pl. sclipitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sclipitor adj. m., pl. sclipitori; f. sg. și pl. sclipitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sclipitor adj. m., pl. sclipitori; f. sg. și pl. sclipitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCLIPITOR adj. 1. licăritor, lucitor, scânteietor, (astăzi rar) sclipind, (pop. și fam.) sclipicios, (înv.) scânteind, scânteios. (O lumină ~oare.) 2. lucios, lucitor, scânteietor, strălucit, strălucitor, (rar) luciu, (înv. și reg.) strălucios. (Un diamant ~.) 3. v. strălucitor. 4. lucios, lucitor, scânteietor, (rar) luciu, (înv.) sclivisit. (Un material ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCLIPITOR adj. v. bogat, fastuos, grandios, luxos, mare, pompos, somptuos, splendid, strălucit, strălucitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SCLIPITOR adj. 1. licăritor, lucitor, scînteietor, (astăzi rar) sclipind, (pop. și fam.) sclipicios, (înv.) scînteind, scînteios. (O lumină ~.) 2. lucios, lucitor, scînteietor, strălucit, strălucitor, (rar) luciu, (înv. și reg.) strălucios. (Un diamant ~.) 3. scăpărător, scînteietor, strălucitor, (rar) sticlitor. (Ochi ~.) 4. lucios, lucitor, scînteietor, (rar) luciu, (înv.) sclivisit. (Un material ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sclipitor adj. v. BOGAT. FASTUOS. GRANDIOS. LUXOS. MARE. POMPOS. SOMPTUOS. SPLENDID. STRĂLUCIT. STRĂLUCITOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sclipitor, sclipitoareadjectiv
- 1. Care sclipește. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: lucios lucitor sclipicios scânteietor strălucitor
- În întunericul ferestrelor, se răsuceau mereu fîșii de fum, cu mii de scîntei sclipitoare. REBREANU, R. I 275. DLRLC
- Văpaia lunei s-așterne pe sclipitoarele întinderi. VLAHUȚĂ, N. 140. DLRLC
- Roiau fluturi ușori, ca sclipitoare stele de aur. EMINESCU, N. 8. DLRLC
- 1.1. Care se remarcă printr-o inteligență deosebită. DEX '09
-
etimologie:
- Sclipi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09