7 definiții pentru sclipire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCLIPÍRE, sclipiri, s. f. Faptul de a sclipi, sclipeală, sclipit; lucire, scânteiere. – V. sclipi.

SCLIPÍRE, sclipiri, s. f. Faptul de a sclipi; sclipeală, sclipit; lucire, scânteiere. – V. sclipi.

SCLIPÍRE, sclipiri, s. f. Faptul de a sclipi; lucire, licărire, scînteiere. Apa limpede, verzuie, se aprindea în sclipiri de aur, pînă pe prundurile alburii de dincolo. SADOVEANU, O. IV 77. Din vale și de pe stînga se furișau pînă la mine sclipirile scurte și fugătoare ale Bistriței. HOGAȘ, M. N. 58. Izvoare limpezi, cu sclipiri de oțel, s-azvîrl printre stînci în valurile grele. VLAHUȚĂ, R. P. 90. ◊ Fig. Tot parcă-l mai înviora cîte-o sclipire de nădejde. La TDRG.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sclipíre s. f., g.-d. art. sclipírii; pl. sclipíri

sclipíre s. f., g.-d. art. sclipírii; pl. sclipíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCLIPÍRE s. 1. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipit, străfulgerare, (rar) licăriș, sclipitură, zare, (pop. și fam.) sclipet, (înv.) scăpărătură. (O ~ de lumină.) 2. v. scintilație. 3. v. strălucire. 4. licărire, lucire, scăpărare, scânteiere, sticlire, strălucire. (O ~ ciudată a ochilor.)

SCLIPIRE s. 1. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scînteie, scînteiere, sclipeală, sclipit, străfulgerare, (rar) licăriș, sclipitură, zare, (pop. și fam.) sclipet, (înv.) scăpărătură. (O ~ de lumină.) 2. (FIZ.) scintilație, scînteiere. 3. lucire, scînteiere, sticlire, strălucire, (rar) străluciu, străluminare, (înv.) lucoare, strălucoare. (~ diamantului.) 4. licărire, lucire, scăpărare, scînteiere, sticlire, strălucire. (O ~ ciudată a ochilor.)

Intrare: sclipire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sclipire
  • sclipirea
plural
  • sclipiri
  • sclipirile
genitiv-dativ singular
  • sclipiri
  • sclipirii
plural
  • sclipiri
  • sclipirilor
vocativ singular
plural