9 definiții pentru schingiuit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHINGIUIT2, -Ă, schingiuiți, -te, adj. 1. (Despre ființe) Care a fost supus la (mari) suferințe fizice; chinuit, torturat. 2. Fig. (Despre cuvinte, limbă, vorbire etc.) Pronunțat, scris sau reprodus incorect; deformat, stâlcit. – V. schingiui.

schingiuit2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 266 / Pl: ~iți, ~e / E: schingiui] 1 (D. ființe; adesea prin lărgirea sensului ori prin exagerare) Torturat2 (1). 2 (Fig; d cuvinte, limbă, vorbire etc.) Pronunțat sau scris, reprodus greșit Si: (rar) schimonosit (5), (reg) scâlciat, stâlcit. corectat(ă)

SCHINGIUIT2, -Ă, schingiuiți, -te, adj. 1. (Despre ființe) Care a fost supus la (mari) suferințe fizice; chinuit, torturat. 2. Fig. (Despre cuvinte, limbă, vorbire etc.) Pronunțat, scris sau reprodus incorect; deformat, schimonosit. – V. schingiui.

SCHINGIUIT, -Ă, schingiuiți, -te, adj. 1. Chinuit, muncit, torturat, bătut. ◊ Fig. Dintr-o crîșmă deschisă s-auzea o vioară schingiuită. EMINESCU, N. 34. 2. Stîlcit, scîlciat, pocit. Frumoasa noastră limbă, căznită și schingiuită astfel. NEGRUZZI, S. I 266.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

schingiuit adj. m., pl. schingiuiți; f. sg. schingiuită, pl. schingiuite

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCHINGIUIT adj. v. deformat, denaturat, pocit, schimonosit, scâlciat, stâlcit, stricat, stropșit.

schingiuit adj. v. DEFORMAT. DENATURAT. POCIT. SCHIMONOSIT. SCÎLCIAT. STÎLCIT. STRICAT. STROPȘIT.

SCHINGIUIT adj. chinuit, torturat, (înv. și pop.) căznit, (înv. și reg.) pătimaș, (înv.) muncit, pătimitor, pățit. (Om ~.)

Intrare: schingiuit (adj.)
schingiuit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schingiuit
  • schingiuitul
  • schingiuitu‑
  • schingiui
  • schingiuita
plural
  • schingiuiți
  • schingiuiții
  • schingiuite
  • schingiuitele
genitiv-dativ singular
  • schingiuit
  • schingiuitului
  • schingiuite
  • schingiuitei
plural
  • schingiuiți
  • schingiuiților
  • schingiuite
  • schingiuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

schingiuit, schingiuiadjectiv

  • 1. (Despre ființe) Care a fost supus la (mari) suferințe fizice. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Dintr-o crîșmă deschisă s-auzea o vioară schingiuită. EMINESCU, N. 34. DLRLC
  • 2. figurat (Despre cuvinte, limbă, vorbire etc.) Pronunțat, scris sau reprodus incorect. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Frumoasa noastră limbă, căznită și schingiuită astfel. NEGRUZZI, S. I 266. DLRLC
etimologie:
  • vezi schingiui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.