31 de definiții pentru schinduf schindufă sanduh schindafă schindof schinduș sfanduh sfândig sfândoc sfinduc sfundoc sfunduc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCHINDÚF s. m. (Bot.) 1. Cimbrișor. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, folosită ca nutreț pentru vite sau în bucătărie și în medicină (Trigonella foenum graecum).Et. nec.

schinduf1 sm [At: ȘĂINEANU / V: ~uc[1], (reg) ~fă, ~uș, ~uț, ~da, ~dof, sanduh, sfan~, sfinduc, sfândig, sfândoc, sfân~, sfundoc, sfunduc, standuh, svanduc, svanduh / Pl: ~i / E: nct] 1 Plantă din familia leguminoaselor, cu miros specific pătrunzător, cu frunze trifoliate, cu flori albe-gălbui, folosită în medicină, în bucătărie sau ca nutreț Si: (reg) molotru (Trigonella foenumgraecum). 2 (Bot; reg) Sulfină-albastră (Trigonella caerulea). 3 (Bot; reg) Cimbrișor (Thymus serpyllum). 4 (Bot; reg) Cimbrișor (Thymus pulegioides). 5 (Îf schinduc) Plantă erbacee montană din familia umbelifererelor, înaltă de 50-150 cm, cu flori albe-verzui și cu fructe ovale, lucioase, prevăzute cu aripioare, aromatice, întrebuințate la prepararea unei băuturi alcoolice Si: (reg) bucinișel (Conioselinum vaginatum). 6 Băutură alcoolică preparată din schinduc (5) (cu afine, zeamă de lămâie etc.). corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

SCHINDÚF s. m. (Bot.) 1. Cimbrișor. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, întrebuințată ca nutreț pentru vite sau folosită în bucătărie și în medicină (Trigonella foenum graecum).Et. nec.

SCHINDÚF s. m. 1. Specie de cimbrișor cu tulpina în patru muchii, cu frunzele acoperite cu peri aspri și cu florile dispuse în capitule; crește prin poieni și pe marginea pădurilor (Thymus Chamaedrys). 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, întrebuințată ca nutreț pentru vite, în bucătărie ca condiment, și în medicină pentru proprietățile ei tonice, emoliente și laxative (Trigonella Foenum graecum). Gospodinele țin foarte mult ca... să samene și sămînță de schinduf, care miroase foarte frumos. PAMFILE, A. R. 105.

schinduf m. Mold. Bot. cimbru. [V. schinduc].

schindúf m. (sîrb. svinduh, bg. sminduh, poate din *ĭasmin-duh, miros de ĭasomie). Vest. Cimbrișor, cimbru. Est. (schinduc). O plantă umbeliferă aromatică din ale căreĭ frunze călugăriĭ de la schitu Durăŭ fac un fel de rachiŭ (conieselinum tataricum). – Și -ufă în P.P. în rimă cu tufă.[1] modificată

  1. schidúfschindúf Ladislau Strifler

sanduh2 s vz sfanduh[1]

  1. Cuv. sfanduh este variantă a cuv. principal schinduf1 LauraGellner

sfanduh[1] sm vz schinduf1

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; posibil să fie vorba de varianta sfanduf, pentru care nu există o referință încrucișată — LauraGellner

sfândec[1] sm vz schinduf1

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; posibil să fie vorba de o greșeală de tipar — LauraGellner

sfânduc[1] sm vz schinduf1

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală; posibil să fie vorba de varianta sfânduf sau sfânduh pentru care nu există o referință încrucișată — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCHINDÚF s. (BOT.; Trigonella foenum graecum) (reg.) molotru.

SCHINDÚF s. v. cimbrișor, sulfină albastră.

schinduf s. v. CIMBRIȘOR. SULFINĂ ALBASTRĂ.

SCHINDUF s. (BOT.; Trigonella foenum graecum) (reg.) molotru.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

schindúf (-fi), s. m. – Cimbrișor (Thymus serpyllum). – Var. schindufă. Bg. sminduh „Trigonella caerulea” (Conev 46); schimbul fonetic e destul de ciudat. – Var. schinduc, s. m. (Mold., plantă, Conioselinum tataricum).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

SCHINDUF s.m. Plantă erbacee, îndeobște folosită ca nutreț, numită și fân grecesc (Trigonella foenum-grecum), ale cărei semințe se folosesc în țările asiatice drept condiment – fie uscate, adăugate în amestecuri tradiționale (curry), fie încolțite ca o verdeață picantă, în salate.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCHINDÚF (et. nec.) s. m. (BOT.) 1. Cimbrișor. 2. Plantă erbacee anuală din familia fabacee (Trigonella foenum graecum), înaltă de c. 50 cm, cu frunze pețiolate flori gălbui sau palliliachii, solitare sau în perechi la subsuara frunzelor, păstăi de 6-11 cm, cu 10-20 semințe. Cultivată sporadic ca plantă furajeră, alimentară (condiment) și medicinală (ca stimulent al metabolismului în anemii, astenie, nevroze etc.).

Intrare: schinduf
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schinduf
  • schinduful
  • schindufu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • schinduf
  • schindufului
plural
vocativ singular
plural
sanduh
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfanduh
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schindufă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • schindu
  • schindufa
plural
  • schindufe
  • schindufele
genitiv-dativ singular
  • schindufe
  • schindufei
plural
  • schindufe
  • schindufelor
vocativ singular
plural
sanduh
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schindafă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schindof
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schinduș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfanduh
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfândig
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfândoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfinduc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfundoc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfunduc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

schinduf trigonella foenum graecum sanduh sfanduh schindufă schindafă schindof schinduș sfândig sfândoc sfinduc sfundoc sfunduc botanică

  • 1. Specie de cimbrișor cu tulpina în patru muchii, cu frunzele acoperite cu peri aspri și cu florile dispuse în capitule; crește prin poieni și pe marginea pădurilor (Thymus Chamaedrys).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cimbrișor
  • 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, folosită ca nutreț pentru vite sau în bucătărie și în medicină (Trigonella foenum graecum).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: molotru un exemplu
    exemple
    • Gospodinele țin foarte mult ca... să samene și sămînță de schinduf, care miroase foarte frumos. PAMFILE, A. R. 105.
      surse: DLRLC

etimologie: