21 de definiții pentru scatoalcă scafoalcă scaltoafă scatoalfă scatoflă scatolcă scârtoafă scofoalcă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCATOÁLCĂ, scatoalce, s. f. (Fam.) Lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii; p. gener. bătaie. – Din rus. șkatulka.

SCATOÁLCĂ, scatoalce, s. f. (Fam.) Lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii; p. gener. bătaie. – Din rus. șkatulka.

scatoalcă sf [At: DDRF / V: ~tol~, ~tul~ (Pl: scatulci), (reg) ~lfă, ~oflă, scafo~, scaltoafă, scârtoa[1], scofo~ / Pl: ~lce, (rar) ~olci / E: rs скатулка] 1 (Pfm; mpl; de obicei construit cu verbele „a trage”, „a da”, „a arde”) Lovitură dată cuiva cu palma, cu pumnul, prin înghiontire etc. 2 (Pgn) Bătaie dată cuiva. 3 (Reg) Retevei. 4 (Reg) Bâtă. 5 (Reg; îf scafoalcă) Epitet injurios dat unei femei ușuratice, flecare sau intrigante. 6 (Reg; îf scatolcă și scatolci) Baborniță (1). corectată

  1. Unele variante, fără accent în original — LauraGellner

SCATOÁLCĂ2, scatoalce, s. f. (Familiar) Lovitură dată cuiva cu palma. Judecata e începută numai pe bănuieli... Numai scatoalce de la Mielușel, la cercetări. STANCU, D. 258. Trebuia să-i tragi măcar vreo două scatoalce, să te pomenească. REBREANU, I. 29. Acum e timpul să-i dau mulțumita boierului pentru scatoalca ce-mi dădură. I. CR. II 221.

SCATOÁLCĂ ~ce f. fam. Lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii. /Orig. nec.

scatolcă f. 1. lădiță de pus clondire: umplu câteva clondire cu vin și rachiu și le puse la scatolcă FIL.; 2. fam. băborniță; 3. fam. calcavură: i-a tras câteva scatoalce. [Rus. ȘKATULKA (din nemț. Schatulle)].

scatúlcă și -ólcă (vechĭ) f., pl. ĭ și -oálcă pl. olcĭ și oalce (rus. škatulka, d. škatulĭ, pol. szkatula, sîrb. škatula, ung. iskatula, katulya, it. scatola, mlat. scatula, de unde și germ. schachtel). Raclă, lădiță saŭ cutie de ținut proviziunĭ saŭ documente. Fig. Iron. A mînca o scatoalcă, a mînca o trînteală, o calvatură, o bătaĭe. – Forma -ulcă la N. Cost. Let. 2, 83, Iorga Negoț. 146 și rTP 2, 29.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scatoálcă (fam.) s. f., g.-d. art. scatoálcei; pl. scatoálce

scatoálcă s. f., g.-d. art. scatoálcei; pl. scatoálce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCATOÁLCĂ s. v. bătaie, palmă, pumn, retevei, scurtătură.

scatoalcă s. v. BĂTAIE. PALMĂ. PUMN. RETEVEI. SCURTĂTURĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scatólcă (-ci), s. f.1. Ladă, cufăraș. – 2. Palmă puternică. – Var. scatoalcă, Mold. scatulcă. It. scatola, prin rus. skatulka (Cihac, II, 330; Sanzewitsch 209). Semantismul celui de al doilea sens nu este clar. Este dubletul lui șcatulă, s. f. (Trans., ladă), rar, din mag. skatulya (Gáldi, Dict., 157).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scatoálcă, scatoalce, s.f. – (reg.) Lovitură dată cu pumnul sau palma (Bilțiu, 2007). – Din rus. șkatulka (Scriban, DEX, MDA).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a încasa o scatoalcă expr. a fi lovit cu palma / cu pumnul

Intrare: scatoalcă
scatoalcă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scatoalcă
  • scatoalca
plural
  • scatoalce
  • scatoalcele
genitiv-dativ singular
  • scatoalce
  • scatoalcei
plural
  • scatoalce
  • scatoalcelor
vocativ singular
plural
scafoalcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scaltoafă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scatoalfă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scatoflă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scatolcă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scatolcă
  • scatolca
plural
  • scatolci
  • scatolcile
genitiv-dativ singular
  • scatolci
  • scatolcii
plural
  • scatolci
  • scatolcilor
vocativ singular
plural
scârtoafă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scofoalcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

scatoalcă scafoalcă scaltoafă scatoalfă scatoflă scatolcă scârtoafă scofoalcă

  • 1. familiar Lovitură dată cuiva cu palma sau cu dosul mâinii.
    exemple
    • Judecata e începută numai pe bănuieli... Numai scatoalce de la Mielușel, la cercetări. STANCU, D. 258.
      surse: DLRLC
    • Trebuia să-i tragi măcar vreo două scatoalce, să te pomenească. REBREANU, I. 29.
      surse: DLRLC
    • Acum e timpul să-i dau mulțumita boierului pentru scatoalca ce-mi dădură. I. CR. II 221.
      surse: DLRLC

etimologie: