Definiția cu ID-ul 507592:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scatolcă (-ci), s. f.1. Ladă, cufăraș. – 2. Palmă puternică. – Var. scatoalcă, Mold. scatulcă. It. scatola, prin rus. skatulka (Cihac, II, 330; Sanzewitsch 209). Semantismul celui de al doilea sens nu este clar. Este dubletul lui șcatulă, s. f. (Trans., ladă), rar, din mag. skatulya (Gáldi, Dict., 157).