scatoalcă sf [At: DDRF / V: ~tol~, ~tul~ (Pl: scatulci), (reg) ~lfă, ~oflă, scafo~, scaltoafă, scârtoafă^[1], scofo~ / Pl: ~lce, (rar) ~olci / E: rs скатулка] 1 (Pfm; mpl; de obicei construit cu verbele „a trage”, „a da”, „a arde”) Lovitură dată cuiva cu palma, cu pumnul, prin înghiontire etc. 2 (Pgn) Bătaie dată cuiva. 3 (Reg) Retevei. 4 (Reg) Bâtă. 5 (Reg; îf scafoalcă) Epitet injurios dat unei femei ușuratice, flecare sau intrigante. 6 (Reg; îf scatolcă și scatolci) Baborniță (1). corectat(ă)