12 definiții pentru scâlciat scălciat scâlceiat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCÂLCIÁT, -Ă, scâlciați, -te, adj. 1. (Despre încălțăminte; p. gener. despre alte obiecte) Tocit (într-o parte); deformat. 2. Fig. (Despre cuvinte) Schimonosit, pocit (în pronunțare). [Pr.: -ci-at] – V. scâlcia.

SCÂLCIÁT, -Ă, scâlciați, -te, adj. 1. (Despre încălțăminte; p. gener. despre alte obiecte) Tocit (într-o parte); deformat. 2. Fig. (Despre cuvinte) Schimonosit, pocit (în pronunțare). [Pr.: -ci-at] – V. scâlcia.

scâlciat, a [At: BUDAI-DELEANU, LEX / P: ~ci-at / V: (îvr) scăl~, (reg) scâlceiat / Pl: ~ați, ~e / E: scâlcia] 1 (D. tocurile sau talpa încălțămintei) Care este tocit (într-o parte) sau strâmbat prin uzură. 2 (Pgn; d. încălțăminte) Care este deformat prin uzură Si: (reg) scrombăit. 3 (Pgn; d. lucruri) Care și-a schimbat în rău aspectul. 4 (Pgn; d. lucruri) Care are un aspect deformat. 5 (Fig; d. cuvinte, limbă, vorbire etc) Pronunțat sau scris incorect Si: schimonosit (5), schingiuit2 (2), stâlcit.

scălciat, ~ă a vz scâlciat

scâlceiat, a vz scâlciat

SCĂLCIÁT, -Ă adj. v. scîlciat.

SCÎLCIÁT, -Ă, scîlciați, -te, adj. (Despre încălțăminte) Tocit, strîmbat, deformat. Stătea lîngă bătrîn și-i ținea de urît, în vreme ce acesta punea petec lîngă petec ghetelor desfundate și scîlciate. PAS, Z. I 199. Cînd s-a reîntors la metoc... friguros și cu bocancii scîlciați, a găsit pe bunul său prieten. STĂNOIU, C. I. 69. ◊ Fig. (Atestat în forma scălciat) Nu-ți place mai bine traducția lui Dosofteiu... care nu te ostenește cînd o cetești, nici are fraze mari întortocheate și scălciate? NEGRUZZI, S. I 266. (Adverbial) Băieții... rîdeau mai ales acum, pentru că Budulea vorbea foarte scîlciat ungurește. SLAVICI, O. I 85. – Variantă: scălciát, -ă adj.

scălciát (Olt. Trans.) și scîlciát, -ă adj. (lat. ◊ ex-calceatus). Cu călcîĭu strîmb: ghete scălciate. Fig. Pocit, desfigurat: versurĭ scălciate. V. scalciĭ.

scîlciát, -iéz V. scalciĭ și scălciat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scâlciát adj. m., pl. scâlciáți; f. sg. scâlciátă, pl. scâlciáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCÂLCIÁT adj. 1. deformat, strâmb, strâmbat, (pop. și fam.) scălâmb, (Mold.) scrombăit. (Încălțăminte ~.) 2. tocit. (Tocuri ~.) 3. v. stâlcit.

SCÎLCIAT adj. 1. deformat, strîmb, strîmbat, (pop. și fam.) scălîmb, (Mold.) scrombăit. (Încălțăminte ~.) 2. tocit. (Tocuri ~.) 3. deformat, denaturat, pocit, schimonosit, stÎlcit, stricat, stropșit, (fig.) schingiuit. (Forme lexicale ~: o pronunțare ~.)

Intrare: scâlciat
scâlciat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scâlciat
  • scâlciatul
  • scâlciatu‑
  • scâlcia
  • scâlciata
plural
  • scâlciați
  • scâlciații
  • scâlciate
  • scâlciatele
genitiv-dativ singular
  • scâlciat
  • scâlciatului
  • scâlciate
  • scâlciatei
plural
  • scâlciați
  • scâlciaților
  • scâlciate
  • scâlciatelor
vocativ singular
plural
scălciat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scâlceiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)