14 definiții pentru sacrificiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SACRIFÍCIU, sacrificii, s. n. 1. Renunțare voluntară la ceva (prețios sau considerat ca atare) pentru binele sau în folosul cuiva sau a ceva; jertfă. ♦ Jertfire de sine (din devotament, din abnegație). ◊ Echipă de sacrificiu = grup de oameni care înfruntă o mare primejdie ca să îndeplinească o misiune, o datorie. 2. Manifestare religioasă rituală realizată de către preoți în numele credincioșilor și exprimând prin ofrande speranța atragerii sau îmblânzirii zeilor nefavorabili; jertfă. – Din fr. sacrifice, lat. sacrificium.

SACRIFÍCIU, sacrificii, s. n. 1. Renunțare voluntară la ceva (prețios sau considerat ca atare) pentru binele sau în interesul cuiva sau a ceva; jertfă. ♦ Jertfire de sine (din devotament, din abnegație). ◊ Echipă de sacrificiu = grup de oameni care înfruntă o mare primejdie ca să îndeplinească o misiune, o datorie. 2. Ofrandă rituală adusă unei divinități, în cadrul căreia se jertfește o ființă; jertfă. – Din fr. sacrifice, lat. sacrificium.

SACRIFÍCIU, sacrificii, s. n. 1. Renunțare voluntară la ceva pentru binele sau în interesul altcuiva; jertfă. Lupta pentru ridicarea poporului nostru din bezna și ticăloșia în care a fost tîrît va fi o luptă foarte grea, va cere sacrificii. CAMIL PETRESCU, O. I 254. Cît îl iubesc, sacrificiul convingerilor mele științifice mărturisesc că nu i-l pot face. CARAGIALE, O. VII 232. ◊ Curbă de sacrificiu v. curbă. Echipă de sacrificiu = grup de oameni care înfruntă orice primejdie pentru a aduce ceva la îndeplinire. 2. Efort făcut în vederea realizării unui scop. Sacrificii pentru culturalizarea poporului.Pl. și: (învechit) sacrificiuri (ALECSANDRI, S. 18).

SACRIFÍCIU s.n. 1. Jertfă adusă unei divinități. ♦ Renunțare benevolă la ceva în interesul cuiva. 2. Efort, cheltuială făcută în vederea unui scop oarecare. [Pron. -ciu, pl. -ii, -iuri. / cf. lat. sacrificium < sacrum – ofrandă adusă divinității, facere – a face, it. sacrificio].

SACRIFÍCIU s. n. 1. jertfă adusă unei divinități. 2. renunțare benevolă la ceva în interesul cuiva. 3. efort, cheltuială făcută în vederea unui scop oarecare. (< fr. sacrifice, lat. sacrificium)

SACRIFÍCIU ~i f. 1) Renunțare voluntară la un lucru scump în folosul cuiva sau pentru realizarea unui scop; jertfă. 2) Ofrandă adusă divinității după un anumit ritual. [Sil. sa-cri-fi-ciu] /<lat. sacrificium, fr. sacrifice

* sacrificíŭ n. (lat. sacri-ficium. V. arti- și edi-ficiŭ). Jertfă, victimă oferită zeilor. Fig. Renunțare la foloase (la avere), la cheltuĭelĭ marĭ p. un scop: patria îțĭ cere acest sacrificiŭ, țara face marĭ sacrificiĭ pentru școală și armată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sacrifíciu (sa-cri-) [ciu pron. ciu] s. n., art. sacrifíciul; pl. sacrifícii, art. sacrifíciile (-ci-i-)

sacrifíciu s. n. (sil. -cri-) [-ciu pron. -ciu], art. sacrifíciul; pl. sacrifícii, art. sacrifíciile (sil. -ci-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SACRIFÍCIU s. 1. v. ofrandă. 2. jertfă, jertfire, sacrificare, (fig.) preț. (Cu ~ul vieții sale.) 3. jertfă, sânge. (Și-au dobândit libertatea prin ~.) 4. jertfă. (A făcut mari ~ii pentru a-și atinge scopul.)

SACRIFICIU s. 1. (BIS.) dar, jertfă, ofrandă, prinos, (înv.) arse (pl.), oblațiune, plocon. (~ adus divinității.) 2. jertfă, jertfire, sacrificare, (fig.) preț. (Cu ~ vieții sale.) 3. jertfă, sînge. (Și-au dobîndit libertatea prin ~.) 4. jertfă. (A făcut mari ~ pentru a-și atinge scopul.)

Intrare: sacrificiu
sacrificiu1 (pl. -i) substantiv neutru
  • silabație: sa-cri-
  • pronunție: sacrificĭu
substantiv neutru (N54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacrificiu
  • sacrificiul
  • sacrificiu‑
plural
  • sacrificii
  • sacrificiile
genitiv-dativ singular
  • sacrificiu
  • sacrificiului
plural
  • sacrificii
  • sacrificiilor
vocativ singular
plural
sacrificiu2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N50)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sacrificiu
  • sacrificiul
  • sacrificiu‑
plural
  • sacrificiuri
  • sacrificiurile
genitiv-dativ singular
  • sacrificiu
  • sacrificiului
plural
  • sacrificiuri
  • sacrificiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)