sacrificiu sn [At: LB / V: (înv) ~iție sf, ~ițiu / Pl: ~ii, (înv) ~ri, ~ie, ~ice / E: lat sacrificium, fr sacrifice] 1 Ofrandă rituală adusă unei divinități, făcută cu o anumită ceremonie, în cadrul căreia este jertfită (pe altar) o ființă (vie). Si: jertfă, (nob) oblațiune. 2 Renunțare sau privațiune, voluntară sau impusă, de ordin material, pentru binele sau în intresul cuiva sau a ceva Si: jertfă. 3 (Spc) Jertfă de sine. 4 (Îs) Echipă de ~ Grup de oameni care înfruntă o mare primejdie pentru a aduce la îndeplinire o sarcină primită ori asumată. 5 (Îla) De ~ Care se sacrifică (3). corectat(ă)