opțiuni
  • info

11 definiții pentru răsură (răzătură)

din care

Explicative DEX

RĂSURĂ1, răsuri, s. f. (Rar) Răzătură. – Ras2 + suf. -ură.

RĂSURĂ1, răsuri, s. f. (Rar) Răzătură. – Ras2 + suf. -ură.

răsură1 sf [At: CALENDARIU (1814), 168/2 / Pl: ~ri / E: rade + -ură] 1 (Înv) Răsătură (6). 2 (Înv) Pilitură. 3 Ștersătură făcută cu un obiect tăios pe o hârtie. 4 Urma lăsată de răsătură (3). 5 (Reg) Răsunoi (1). 6 (Reg; lpl) Cocoloașe de brânză ce se formează în zer.

răsùră f. 1. răzătură; 2. od. dare suplimentară pentru lefile boierilor: cassa răsurilor. [Lat. RASURA].

2) răsúră f., pl. ĭ (lat. rasúra, d. rádere, rasum, a rade; it. pv, sp. pg. rasura, vfr. rasure. V. rad). Răsătură, răsunoĭ (Trans.). Odinioară, un bir suplementar pe lefile boĭerilor: casa răsurilor (V. raz 1). Rosură. Dun. Larvă de vetrice.

Ortografice DOOM

răsură s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri

răsură s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri

răsură (măceș, larvă, impozit, răzătură) s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri

răsură, -ri.

Sinonime

RĂSURĂ s. v. măceș, pilitură, răsătură, trandafir sălbatic.

răsură s. v. MĂCEȘ. PILITURĂ. RĂSĂTURĂ. TRANDAFIR SĂLBATIC.

Regionalisme / arhaisme

RĂSURĂ1 s.f. (Olt.) Râsătură, pilitură. Răsuri de dinți dă fildeș. MD2, 3v. Etimologie: rade + suf. -ură.

Intrare: răsură (răzătură)
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsură
  • răsura
plural
  • răsuri
  • răsurile
genitiv-dativ singular
  • răsuri
  • răsurii
plural
  • răsuri
  • răsurilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsură, răsurisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.