18 definiții pentru rodiu (bot.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RODIU1, rodii, s. m. Arbust mediteraneean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie.[1]

  1. În original, incorect: (Punica grantum). cata

rodiu1 sm [At: BIBLIA (1688), 2041/25 / Pl: ~ii / E: rodie1] Arbust mediteranean cu flori roșii și fructe comestibile Si: (rar) rodier, rubin (3), (îrg) rodie1 (2) (Punica granatum).

RODIU1, rodii, s. m. Arbust mediteranean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie.

RODIU2, rodii, s. m. Arbore mediteranean cu flori roșii, cu fructe comestibile de forma și mărimea unui măr (Punica granatum). Buzele îi sînt floare de rodiu. MACEDONSKI, O. IV 111.

RODIU2 ~i m. Arbore exotic cu tulpina scundă, cu ramuri spinoase și cu frunze alungite, cu flori roșii-aprinse și cu fructe mari comestibile. /Din rodie

ròdiu m. frumos arbore cu flori mari roșii, se cultivă adesea și pe la noi ca plantă ornamentală (Punica granatum). [Gr. mod.].

1) ródiŭ m. (d. rodie). Pomu care produce rodiĭ (punica granátum). – E originar din sudu Eŭropeĭ și se cultivă și ca plantă ornamentală. Coaja rădăciniĭ luĭ e bună contra vermilor intestinalĭ.

rediu sn [At: (a. 1493) BOGDAN, D. ȘT. II, 26 / V: rad~, răd~, red, read, reade, ~ie sf / Pl: ~ri, ~ii / E: nct] 1 Pădure mică și tânără Si: dumbravă, (reg) rădiac, rediș. 2 (Prc) Porțiune de pădure izolată. 3 Desiș (2). 4 (Mol) Vale adâncă (împădurită). 5 Câmp nearat care servește ca pășune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rodiu2 (element chimic) [diu pron. dĭu] s. n., art. rodiul; simb. Rh

rodiu1 (arbust) [diu pron. dĭu] s. m., art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (desp. -di-ii)

rodiu1 (arbust) [diu pron. dĭu] s. m., art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (-di-ii)

rodiu (arbust) s. m. [-diu pron. -diu], art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (sil. -di-ii)

rediu (reg.) [diu pron. dĭu] s. n., art. rediul; pl. rediuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RODIU s. (BOT.; Punica granatum) (rar) rodier, rubin, (înv. și reg.) rodie.

RODIU s. (BOT.; Punica granatum) (rar) rodier, rubin, (înv. și reg.) rodie.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rodiu (rodii), s. m. – Granat (Punica granatum). Ngr. ροδία „granat”, ρόδι „granată” (Cihac, II, 693). – Der. rodie, s. f. (granată), cf. sl. rodije; rodier, s. m. (granat).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RÓDIU2 (< rodie) s. m. Arbust ornamental, cu frunze invers alungit-lanceolate, pieloase, cu flori roșii și cu fructe mari (ca un măr), cu multe semințe acoperite de un înveliș cărnos, comestibil, suculent și roșiatic (Punica granatum). Răspândit în zona mediteraneană.

Intrare: rodiu (bot.)
rodiu1 (s.m.) substantiv masculin
  • pronunție: rodĭu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rodiu
  • rodiul
  • rodiu‑
plural
  • rodii
  • rodiii
genitiv-dativ singular
  • rodiu
  • rodiului
plural
  • rodii
  • rodiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rodiu, rodiisubstantiv masculin

  • 1. Arbust mediteraneean ornamental cu tulpina scundă, cu ramuri spinoase și cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile de forma și mărimea unui măr (Punica granatum). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Buzele îi sînt floare de rodiu. MACEDONSKI, O. IV 111. DLRLC
etimologie:
  • rodie DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.