18 definiții pentru rodiu (bot.)
din care- explicative (8)
- morfologice (6)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RODIU1, rodii, s. m. Arbust mediteraneean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie.[1]
- În original, incorect: (Punica grantum). — cata
rodiu1 sm [At: BIBLIA (1688), 2041/25 / Pl: ~ii / E: rodie1] Arbust mediteranean cu flori roșii și fructe comestibile Si: (rar) rodier, rubin (3), (îrg) rodie1 (2) (Punica granatum).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RODIU1, rodii, s. m. Arbust mediteranean ornamental, cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile; rodier (Punica granatum). – Din rodie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
RODIU2, rodii, s. m. Arbore mediteranean cu flori roșii, cu fructe comestibile de forma și mărimea unui măr (Punica granatum). Buzele îi sînt floare de rodiu. MACEDONSKI, O. IV 111.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RODIU2 ~i m. Arbore exotic cu tulpina scundă, cu ramuri spinoase și cu frunze alungite, cu flori roșii-aprinse și cu fructe mari comestibile. /Din rodie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ròdiu m. frumos arbore cu flori mari roșii, se cultivă adesea și pe la noi ca plantă ornamentală (Punica granatum). [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) ródiŭ m. (d. rodie). Pomu care produce rodiĭ (punica granátum). – E originar din sudu Eŭropeĭ și se cultivă și ca plantă ornamentală. Coaja rădăciniĭ luĭ e bună contra vermilor intestinalĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
rediu sn [At: (a. 1493) BOGDAN, D. ȘT. II, 26 / V: rad~, răd~, red, read, reade, ~ie sf / Pl: ~ri, ~ii / E: nct] 1 Pădure mică și tânără Si: dumbravă, (reg) rădiac, rediș. 2 (Prc) Porțiune de pădure izolată. 3 Desiș (2). 4 (Mol) Vale adâncă (împădurită). 5 Câmp nearat care servește ca pășune.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rodiu2 (element chimic) [diu pron. dĭu] s. n., art. rodiul; simb. Rh
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rodiu1 (arbust) [diu pron. dĭu] s. m., art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (desp. -di-ii)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rodiu1 (arbust) [diu pron. dĭu] s. m., art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (-di-ii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rodiu (arbust) s. m. [-diu pron. -diu], art. rodiul; pl. rodii, art. rodiii (sil. -di-ii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rodiu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
rediu (reg.) [diu pron. dĭu] s. n., art. rediul; pl. rediuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RODIU s. (BOT.; Punica granatum) (rar) rodier, rubin, (înv. și reg.) rodie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
RODIU s. (BOT.; Punica granatum) (rar) rodier, rubin, (înv. și reg.) rodie.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
rodiu (rodii), s. m. – Granat (Punica granatum). Ngr. ροδία „granat”, ρόδι „granată” (Cihac, II, 693). – Der. rodie, s. f. (granată), cf. sl. rodije; rodier, s. m. (granat).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RÓDIU2 (< rodie) s. m. Arbust ornamental, cu frunze invers alungit-lanceolate, pieloase, cu flori roșii și cu fructe mari (ca un măr), cu multe semințe acoperite de un înveliș cărnos, comestibil, suculent și roșiatic (Punica granatum). Răspândit în zona mediteraneană.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: rodĭu
substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
rodiu, rodiisubstantiv masculin
- 1. Arbust mediteraneean ornamental cu tulpina scundă, cu ramuri spinoase și cu frunze lanceolate, cu flori roșii și fructe comestibile de forma și mărimea unui măr (Punica granatum). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Buzele îi sînt floare de rodiu. MACEDONSKI, O. IV 111. DLRLC
-
etimologie:
- rodie DEX '09 DEX '98 NODEX