11 definiții pentru renghi


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RENGHI, renghiuri, s. n. (În expr.) A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. – Din tc. renç „suferință, durere”.

RENGHI, renghiuri, s. n. (În expr.) A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. – Din tc. renç „suferință, durere”.

RENGHI, renghiuri, s. n. (Numai în expr.) A juca renghiul (sau un renghi) (cuiva) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă, a-i juca o festă. Încă de pe cînd era copil i-a jucat renghiuri. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 79. El nu lua aminte la șoaptele lor, nu se uita la tertipurile și la renghiurile ce-i tot juca. ISPIRESCU, L. 337. Băiatul îi răspunse că zîna, înfuriată de renghiul ce i s-a jucat, a pus mîna pe toate caprele. POPESCU, B. IV 61.

RENGHI ~uri n.: A juca (sau a face) cuiva ~ul (sau un ~) a păcăli pe cineva (pentru a se amuza); a face cuiva o farsă. /<turc. reng, renk

renghĭ și (rar) renchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] renk, reng, coloare, reng etmek, a înșela). Păcăleală, festă, farsă: a juca cuĭva un renghĭ.

renghiu n. festă, păcăleală: se temură să nu le fi jucat iarăș vrun renghiu ISP. [Turc. RENG, viclenie].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

renghi s. n., pl. rénghiuri

renghi s. n., pl. rénghiuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RENGHI s. v. farsă, festă, ghidușie, glumă, păcăleală, păcălitură, poznă, ștrengărie.

renghi s. v. FARSĂ. FESTĂ. GHIDUȘIE. GLUMĂ. PĂCĂLEALĂ. PĂCĂLITURĂ. POZNĂ. ȘTRENGĂRIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rénghi (rénghiuri), s. n.1. Farsă, bufonadă. – 2. Mișcare greșită, festă. – Var. renchi. Mr. renghia. Tc. (per.) rengy (Șeineanu, II, 301; Lokotsch 1700), cf. ngr. ῥέγϰι, sb. renk.

Intrare: renghi
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • renghi
  • renghiul
  • renghiu‑
plural
  • renghiuri
  • renghiurile
genitiv-dativ singular
  • renghi
  • renghiului
plural
  • renghiuri
  • renghiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)