17 definiții pentru regent (s.m.)
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REGENT, -Ă, regenți, -te, s. m. și f. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe. – Din fr. regent, lat. regens, -ntis.
REGENT, -Ă, regenți, -te, s. m. și f. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe. – Din fr. regent, lat. regens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
regent, ~ă [At: GT (1838), 12/2 / V: (înv) reghe~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr régent, lat regens, -entis, ger Regent] 1 sm Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe (1) Si: (înv) locotenent domnesc. 2 sm (Înv) Director de colegiu. 3 sm (Înv) Persoană care face parte dintr-un consiliu de administrație. 4 a (Asl; îs) Planetă ~ă Planetă care are principala influență într- un horoscop. 5-6 sf, a (Grm) (Propoziție) care este determinată de una sau mai multe subordonate. 7 a (D. părți ale propoziției subordonate) De care depinde, din punct de vedere strict gramatical, o subordonată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REGENT, -Ă, regenți, -te, s. m. și f. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținînd locul monarhului în timpul unei regențe. Prințesa Anna... fu declarată regentă. NEGRUZZI, S. II 145.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REGENT, -Ă s.m. și f. Persoană care guvernează cu titlu provizoriu un stat monarhic în timpul minorității sau al absenței regelui. [Cf. fr. régent, it. reggente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REGENT, -Ă I. s. m. f. (cel) care guvernează cu titlu provizoriu un stat monarhic, ținând locul regelui în timpul unei regențe (1). II. adj. (despre propoziții; și s. f.) căreia i se subordonează una sau mai multe propoziții; supraordonată. ◊ (despre părți ale propoziției supraordonate) de care depinde o subordonată. (< fr. régent, lat. regens, germ. Regent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REGENT2, - s. m. regență
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REGENT2 ~ți m. Conducător provizoriu al unei monarhii (în timpul unei regențe). /<fr. régent, lat. regens, ~entis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
regent m. 1. cel ce guvernă Statul în timpul minorității sau în absența Suveranului; 2. (termen calendaristic) planetă dominantă: regentul anului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*regént, -ă adj. și s. (lat. régens, -éntis, part. d. régere, a domni. V. co- și di-rigent). Șefu guvernuluĭ în timpu minoritățiĭ, absențeĭ saŭ boaleĭ unuĭ suveran: regina regentă, regentu. În istoria Franciiĭ, titlu dat luĭ Filip de la Orléans, regent de la 1715-1723, în timpu minoritățiĭ luĭ Ludovic XV. S. n., pl. e. Un diamant celebru (136 de carate) al coroneĭ Franciiĭ, cumpărat la 1717 de Filip de la Orléans. Regent al Bănciĭ Franciiĭ, unu din ceĭ 15 membri aĭ consilĭuluĭ general al eĭ. Regentu anuluĭ, în calendar, planeta dominantă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
reghent sm vz regent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căpitan-regent s. m. Conducător al Ducatului San Marino ◊ „În San Marino a avut loc duminică ceremonia depunerii jurământului de către noii căpitani-regenți [...]” Sc. 3 IV 84 p. 6 //din căpitan + regent//
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
regent adj. m., s. m., pl. regenți; adj. f., s. f. regentă, pl. regente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
regent adj. m., s. m., pl. regenți; adj. f., s. f. regentă, pl. regente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
regent s. m., adj. m., pl. regenți; f. sg. regentă, pl. regente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REGENT s. (înv.) caimacam, vechil, locotenent domnesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REGENT s. (POLITICĂ) (înv.) caimacam, vechil, locotenent domnesc.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
REGÉNT, -Ă (< fr., lat., germ.) s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care guvernează o monarhie în timpul minoratului, al bolii sau al absenței suveranului; funcțiile regentului sunt exercitate uneori de către un consiliu de regență. 2. Adj. (LINGV.; despre propoziții sau părți de vorbire; și subst.) Căreia îi este subordonată una sau mai multe propoziții sau o parte de propoziție. 3. Diamant celebru de 137 carate montat în Coroana franceză. De origine indiană a fost cumpărat, în 1717, de regentul Philippe II d’Orleans.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
regent, regențisubstantiv masculin regentă, regentesubstantiv feminin
- 1. Persoană care guvernează provizoriu o monarhie, ținând locul monarhului în timpul unei regențe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Prințesa Anna... fu declarată regentă. NEGRUZZI, S. II 145. DLRLC
-
etimologie:
- regent DEX '09 DEX '98 DN
- regens, -ntis DEX '09 DEX '98 MDN '00