11 definiții pentru ratat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RATAT, -Ă, ratați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu a izbutit să se afirme, să se realizeze, să creeze ceva de valoare. ♦ (Despre acțiuni) Nereușit, neizbutit. – V. rata.

RATAT, -Ă, ratați, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu a izbutit să se afirme, să se realizeze, să creeze ceva de valoare. ♦ (Despre acțiuni) Nereușit, neizbutit. – V. rata.

ratat, ~ă [At: VLAHUȚĂ, O. A. 211 / Pl: ~ați, ~e / E: rata] 1-2 smf, a (Persoană) care nu a reușit să se afirme. 3-4 smf, a (Persoană) care nu s-a realizat în viață. 5 a (D. acțiuni, situații) Nereușit.

RATAT, -Ă, ratați, -te, adj. (Despre persoane, și substantivat) (Cel) care n-a izbutit să se afirme, nu și-a realizat posibilitățile cu care era înzestrat de la natură. Actor îmbătrînit înainte de timp, cum erau actorii ratați pe vremuri. PAS, Z. I 143. Am încercat să-l fac să-și schimbe viața, să-l transform... dar n-am izbutit. E iremediabil ratat. CAMIL PETRESCU, P. 18. Doctorul era un suflet de artist ratat. BART, E. 172. ♦ (Despre acțiuni) Care a dat greș; nereușit, neizbutit. Unii spun că e o lucrare genială. Alții că e o operă ratată. C. PETRESCU, C. V. 242.

RATAT, -Ă adj. 1. Care a dat greș; nereușit, neizbutit. 2. (Despre scriitori, artiști etc.; adesea s.) Care nu a izbutit să se afirme, să creeze ceva de valoare. [Cf. fr. raté].

RATAT, -Ă adj. 1. care a dat greș; nereușit, neizbutit. 2. (despre oameni; și s. m. f.) care nu a izbutit să se afirme. (< fr. raté)

*ratát, -ă adj. (fr. raté). Care n’a ajuns la scop: om ratat, întreprindere ratată (neizbutită, nereușită).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ratat adj. m., s. m., pl. ratați; adj. f., s. f. rata, pl. ratate

*ratat adj. m., s. m., pl. ratați; adj. f., s. f. ratată, pl. ratate

ratat adj. m., pl. ratați; f. sg. ratată, pl. ratate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RATAT adj. 1. v. eșuat. 2. v. pierdut.

RATAT adj. 1. eșuat, neizbutit, nereușit. (O acțiune ~.) 2. pierdut, scăpat. (Ocazie ~.)

Intrare: ratat
ratat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ratat
  • ratatul
  • ratatu‑
  • rata
  • ratata
plural
  • ratați
  • ratații
  • ratate
  • ratatele
genitiv-dativ singular
  • ratat
  • ratatului
  • ratate
  • ratatei
plural
  • ratați
  • rataților
  • ratate
  • ratatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ratat, rataadjectiv

  • 1. adesea substantivat Care nu a izbutit să se afirme, să se realizeze, să creeze ceva de valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Actor îmbătrînit înainte de timp, cum erau actorii ratați pe vremuri. PAS, Z. I 143. DLRLC
    • format_quote Am încercat să-l fac să-și schimbe viața, să-l transform... dar n-am izbutit. E iremediabil ratat. CAMIL PETRESCU, P. 18. DLRLC
    • format_quote Doctorul era un suflet de artist ratat. BART, E. 172. DLRLC
    • 1.1. (Despre acțiuni) Care a dat greș. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Unii spun că e o lucrare genială. Alții că e o operă ratată. C. PETRESCU, C. V. 242. DLRLC
etimologie:
  • vezi rata DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.