opțiuni
  • info
11 definiții pentru răsură (răzătură)

Explicative DEX

RĂSURĂ1, răsuri, s. f. (Rar) Răzătură. – Ras2 + suf. -ură.

RĂSURĂ1, răsuri, s. f. (Rar) Răzătură. – Ras2 + suf. -ură.

răsură1 sf [At: CALENDARIU (1814), 168/2 / Pl: ~ri / E: rade + -ură] 1 (Înv) Răsătură (6). 2 (Înv) Pilitură. 3 Ștersătură făcută cu un obiect tăios pe o hârtie. 4 Urma lăsată de răsătură (3). 5 (Reg) Răsunoi (1). 6 (Reg; lpl) Cocoloașe de brânză ce se formează în zer.

răsùră f. 1. răzătură; 2. od. dare suplimentară pentru lefile boierilor: cassa răsurilor. [Lat. RASURA].

2) răsúră f., pl. ĭ (lat. rasúra, d. rádere, rasum, a rade; it. pv, sp. pg. rasura, vfr. rasure. V. rad). Răsătură, răsunoĭ (Trans.). Odinioară, un bir suplementar pe lefile boĭerilor: casa răsurilor (V. raz 1). Rosură. Dun. Larvă de vetrice.

Ortografice DOOM

răsură s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri

răsură s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri

răsură (măceș, larvă, impozit, răzătură) s. f., g.-d. art. răsurii; pl. răsuri

răsură, -ri.

Sinonime

RĂSURĂ s. v. măceș, pilitură, răsătură, trandafir sălbatic.

răsură s. v. MĂCEȘ. PILITURĂ. RĂSĂTURĂ. TRANDAFIR SĂLBATIC.

Arhaisme și regionalisme

RĂSURĂ1 s.f. (Olt.) Râsătură, pilitură. Răsuri de dinți dă fildeș. MD2, 3v. Etimologie: rade + suf. -ură.

Intrare: răsură (răzătură)
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsură
  • răsura
plural
  • răsuri
  • răsurile
genitiv-dativ singular
  • răsuri
  • răsurii
plural
  • răsuri
  • răsurilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsură, răsurisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.