15 definiții pentru răceală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂCEÁLĂ, (3) răceli, s. f. 1. Temperatură scăzută; frig. ♦ Senzație de frig. 2. Fig. Lipsă de afecțiune, nepăsare, indiferență. 3. Nume generic dat unor boli contagioase localizate pe căile respiratorii superioare, manifestate prin guturai, traheită, bronșită, tuse cu expectorație, febră etc. – Răci + suf. -eală.

răcea sf [At: CORESI, EV. 364 / V: (înv) rec~, (reg) ric~ / Pl: ~eli, (înv) ~ele / E: răci + -eală] 1 (Îoc căldură) Temperatură scăzută (a aerului). 2 (Îoc căldură) Vreme rece Si: frig (1). 3 Însușire a unui corp de a fi rece (1). 4 Senzație de frig (provocată de boală, de frică etc.). 5 (Îvr) Rușine. 6 (Fig) Lipsă de însuflețire sau de entuziasm Si: indiferență, nepăsare. 7 Atitudine distantă Si: rezervă. 8 Calm. 9 Imparțialitate. 10 Boală contagiosă la oameni și la animale, caracterizată prin inflamarea căilor respiratorii superioare și manifestată prin guturai, tuse febrilă etc. Si: (Mol) rahnă1.

RĂCEÁLĂ, răceli, s. f. 1. Temperatură scăzută; frig. ♦ Senzație de frig. 2. Fig. Lipsă de afecțiune, nepăsare, indiferență. 3. Nume generic dat unor boli contagioase localizate pe căile respiratorii superioare, manifestate prin guturai, traheită, bronșită, tuse cu expectorație, febră etc. – Răci + suf. -eală.

RĂCEÁLĂ, (rar) răceli, s. f. 1. Temperatură scăzută a aerului; frig. Păru înfiorată de răceala nopții. SADOVEANU, O. VII 165. ♦ Faptul de a fi sau de a da impresia că este rece la atingere; senzație de frig. Simt răceala picăturilor ca niște sfîrcuri de bici plesnindu-mi obrajii. BART, S. M. 15. O răceală ca de gheață se ridica în trupul lui Radu de la tălpi spre genunchi. VLAHUȚĂ, O. A. 133. 2. Fig. Lipsă de însuflețire sau de entuziasm; apatie, indiferență, nepăsare. Este mai ușor să te eliberezi de asprimile stilului, de slăbiciunea compoziției decît de răceala sufletească. V. ROM. decembrie 1953, 267. Se forța să fixeze cu răceală într-un cadru tehnic toate amănuntele pentru explicarea faptelor. BART, S. M. 77. [Smărăndița] poate vrea să puie răceală între noi. BOLINTINEANU, O. 341. 3. Boală, adesea cu caracter epidemic, care se localizează pe căile respiratorii, pe tubul digestiv sau pe sistemul nervos central. V. gripă. Ș-apoi, pînă vine mă-sa, prinde o răceală. GALAN, Z. R. 266.

RĂCEÁLĂ ~éli f. l) Temperatură scăzută a mediului înconjurător; frig. 2) Senzație de rece. 3) fig. Atitudine lipsită de atenție și de bunăvoință față de cineva sau de ceva. Spectacolul a fost primit cu ~. 4) Boală cauzată de supunerea organismului la acțiunea frigului. [G.-D. răcelii] /a (se) răci + suf. ~eală

răceală f. 1. însușirea celor reci; 2. boală cauzată de un frig neașteptat: a muri de răceală; 3. fig. indiferență: l’a primit cu răceală. [V. rece].

răceálă f., pl. elĭ (d. rece, în est răce). Calitatea de a fi rece: răceala ghețiĭ. Boală cauzată de frig (ca: guturaĭu, junghĭu, oftica): a te îmbolnăvi de răceală. Fig. Indiferență, nepăsare, lipsă de simpatie: a privi, a primi cu răceală. V. frig, căldură.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răceálă s. f., g.-d. art. răcélii; (boli) pl. răcéli

răceálă s. f., g.-d. art. răcélii; (boli) pl. răcéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂCEÁLĂ s. 1. v. frig. 2. (MED.) (pop.) troahnă, (prin Mold.) rahnă, (Mold., Bucov. și Transilv.) șuhărie. (A contractat o ~ zdravănă.) *3. (fig.) reținere, rezervă. (Spectacolul a fost primit cu destulă ~.)

RĂCEÁLĂ s. v. apatie, calm, cumpăt, delăsare, fire, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, stăpânire, tembelism.

răcea s. v. APATIE. CALM. CUMPĂT. DELĂSARE. FIRE. INDIFERENȚĂ. INDOLENȚĂ. INERȚIE. INSENSIBILITATE. NEPĂSARE. PASIVITATE. PLACIDITATE. STĂPÎNIRE. TEMBELISM.

RĂCEA s. 1. frig, rece. (~ de afară.) 2. (MED.) (pop.) troahnă, (prin Mold.) rahnă, (Mold., Bucov. și Transilv.) șuhărie. (A contractat o ~ zdravănă.) 3.* (fig.) reținere, rezervă. (Spectacolul a fost primit cu destulă ~.)

Intrare: răceală
răceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcea
  • răceala
plural
  • răceli
  • răcelile
genitiv-dativ singular
  • răceli
  • răcelii
plural
  • răceli
  • răcelilor
vocativ singular
plural