5 definiții pentru răbdat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răbdat sns [At: UDRESCU, GL. / E: răbda] 1-5 Răbdare (1, 3, 9-11). 6 (Reg; îe) (A se alege) ei cu luatul, noi cu ~ul Se zice când cineva este nedreptățit la împărțirea unor avantaje, bunuri etc.

RĂBDÁ, rabd, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A suporta (fără împotrivire și cu resemnare) greutăți, neplăceri fizice sau morale; a îndura. ♦ (Despre lucruri) A fi durabil, rezistent, a nu se strica ușor. 2. Tranz. și intranz. A accepta, a îngădui, a permite, a tolera. ◊ Expr. (Tranz.) A (nu)-l răbda (pe cineva) inima (să...) = a (nu) se putea stăpâni (să nu...), a (nu) se îndura să... Cum îl rabdă locul (sau pământul)? se spune despre un om rău, care săvârșește fapte reprobabile. A (nu)-l mai răbda (pe cineva) puterile să... = a (nu) mai putea să... 3. Intranz. A-și înfrâna neliniștea, enervarea, a avea răbdare, a-și păstra calmul. – Et. nec.

A RĂBDÁ rabd 1. tranz. 1) (suferințe fizice sau morale) A îndura cu tărie și calm; a suferi; a suporta. 2) A admite în mod conștient și tacit; a îngădui; a suferi; a suporta; a tolera. ◊ A nu-l ~ pe cineva inima să... a nu se putea stăpâni să nu... 2. intranz. A-și reține dorința (de a face ceva); a îngădui. /Orig. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

răbdá vb., ind. prez. 1 sg. rabd, 2 sg. rabzi, 3 sg. și pl. rábdă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RĂBDÁ vb. 1. v. îndura. 2. v. suporta. 3. v. îngădui. 4. v. abține.

Intrare: răbdat
răbdat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răbdat
  • răbdatul
  • răbdatu‑
  • răbda
  • răbdata
plural
  • răbdați
  • răbdații
  • răbdate
  • răbdatele
genitiv-dativ singular
  • răbdat
  • răbdatului
  • răbdate
  • răbdatei
plural
  • răbdați
  • răbdaților
  • răbdate
  • răbdatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)