11 definiții pentru pălălăi
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PĂLĂLĂI, pălălăiesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre foc; la pers. 3) A arde cu flacără mare; a se întinde, a se răspândi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Pop.) A flutura, a fâlfâi. – Pală1 + suf. -ălăi.
PĂLĂLĂI, pălălăiesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre foc; la pers. 3) A arde cu flacără mare; a se întinde, a se răspândi. 2. Intranz. și tranz. Fig. (Pop.) A flutura, a fâlfâi. – Pală1 + suf. -ălăi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
pălălăi1 vi [At: CREANGĂ, O. 231 / Pzi: ~esc, (reg) pălălăi / E: pală1 + -ălăi] 1 (D. foc) A arde cu flacără mare, producând un zgomot caracteristic. 2 (D. flăcări, incendii) A se înălța, a se întinde, a se răspândi Si: (îrg) a pălăi (1). 3 (Pop) A fâlfâi. 4 A pâlpâi. 5 (Olt) A flecări.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PĂLĂLĂI, pers. 3 pălălăiește, vb. IV. Intranz. (Învechit, despre foc) A arde cu flacără mare. Privind cum focul pălălăia vesel... se simțea fericită bătrîna. CONTEMPORANUL, VII 23. 2. Fig. A flutura, a fîlfîi. Zvîrle potcapul deoparte; și la joc de-a valma cu noi, de-i pălălăiau pletele. CREANGĂ, 94. ◊ Tranz. Nicodim s-a grăbit cătră cerdac... pălălăindu-și giubeaua de șiac. SADOVEANU, F. J. 614.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PĂLĂLĂI pers. 3 ~iește intranz. 1) (despre foc) A arde cu pălălăi. 2) pop. A se mișca neregulat în diferite direcții; a fâlfâi; a flutura. Îi ~iește părul în vânt. /pală + suf. ~ălăi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pălălăì v. 1. a pălpăi; 2. a fălfăi: la joc deavalma cu noi de-i pălălăiau pletele CR. [Amplificat din păli].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pălălăĭésc v. intr. (imit. înrudit cu pîlpîĭ și fîlfîĭ. V. păleleĭ, bălălăĭesc). Ard cu flacără mare, bobotesc. Fîlfîĭ. – Maĭ vechĭ pălăĭesc (rudă și cu pălesc 1).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pălălăi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. pălălăiește, 3 pl. pălălăiesc, imperf. 3 sg. pălălăia; conj. prez. 3 să pălălăiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pălălăi (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. pălălăiește, imperf. 3 sg. pălălăia; conj. prez. 3 să pălălăiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pălălăi vb., ind. prez. 1 sg. și pl. pălălăiesc, 3 sg. pălălăiește, imperf. 3 sg. pălalăia; conj. prez. 3 sg. și pl. pălălăiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂLĂLĂI vb. v. agita, clătina, extinde, fâlfâi, flutura, întinde, lăți, propaga, răspândi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pălălăi vb. v. AGITA. CLĂTINA. EXTINDE. FÎLFÎI. FLUTURA. ÎNTINDE. LĂȚI. PROPAGA. RĂSPÎNDI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
pălălăi, pălălăiescverb
- 1. A arde cu flacără mare; a se întinde, a se răspândi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Privind cum focul pălălăia vesel... se simțea fericită bătrîna. CONTEMPORANUL, VII 23. DLRLC
-
-
- Zvîrle potcapul deoparte; și la joc de-a valma cu noi, de-i pălălăiau pletele. CREANGĂ, 94. DLRLC
- Nicodim s-a grăbit cătră cerdac... pălălăindu-și giubeaua de șiac. SADOVEANU, F. J. 614. DLRLC
-
etimologie:
- Pală + sufix -ălăi. DEX '09 DEX '98