dexonline

info

26 de definiții pentru priveghea

din care

explicative (16)
morfologice (5)
relaționale (4)
specializate (1)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIVEGHEA, priveghez, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. A sta sau a face de pază; a păzi. ♦ Tranz. A pândi, a urmări. 2. Tranz. A supraveghea, a îngriji (pe cineva sau ceva); a avea grijă să... 3. Intranz. A sta treaz, a nu dormi. ♦ Tranz. Spec. A sta de veghe noaptea la mort, a sta la priveghi. [Var.: (reg.) privighea vb. I] – Lat. pervigilare.

priveghea [At: COD. VOR.² 11^r/10 / V: (îvp) prev~, ~vighea, (reg) prevegea, ~echea, ~egea, prevechea, (cscj) preveghi, ~eghi / E: ml pervigilare] 1 vi (Rel) A petrece noaptea în rugăciuni, în reculegere și în meditații. 2 vi (Îvp) A veghea (1). 3 vi (Trs; îf priveghi) A pierde nopțile în chefuri, în petreceri. 4 vt(a) (Pop) A sta treaz noaptea la un mort, potrivit unor practici religioase. 5 vi (Îvp) A păzi (1). 6 vi (Îvp) A străjui. 7 vt(a) (Îvp) A pândi. 8 vt(a) (Îvp) A urmări. 9 vi (Asr) A avea grijă de cineva sau de ceva Si: a supraveghea.

PRIVEGHEA, priveghez, vb. I. 1. Intranz. A sta de strajă, a păzi, a străjui cu băgare de seamă. Zmeii toți dormeau, afară de unul, care avea trei ochi, cu doi dormea și cu unul priveghea. BOTA, P. 69. Ei se înțeleseră între dînșii ca să facă un foc la marginea cetății și acolo să stea să privegheze pe rînd cîte unul, pe cînd ceilalți să se odihnească. ISPIRESCU, L. 199. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie, Dar în vîrfu-i să te-așezi Ca stejar să priveghezi. ANT. LIT. POP. I 511. ◊ Tranz. L-au găsit în foișor, cu ferestrele deschise, priveghindu-și cu ocheanul averile. SADOVEANU, M. C. 22. ♦ A fi cu băgare de seamă, a avea grijă să... Cucoana Mărioara cu pestelcă curată pe dinainte și cu părul în conci, umbla împrejur și priveghea să nu lipsească nimănui nimic. HOGAȘ, DR. II 105. 2. Tranz. A supraveghea, a îngriji (pe cineva sau ceva). Baba Chița stătea pe rogojină cu picioarele încrucișate subt ea, priveghindu-l pe Mitrea... îl pipăia și-l cunoștea că e copleșit de arșiță. SADOVEANU, M. C. 51. Mînjoloaia priveghea cuptorul. CARAGIALE, P. 33. ◊ Intranz. Lasă-mă să-ți priveghez la căpătîi. SADOVEANU, O. VII 153. 3. Intranz. A sta treaz, a nu dormi. Noaptea aceea a privegheat într-o odăiță de sub stăreție, după ce a stat multă vreme de vorbă cu femei venite din locuri depărtate. SADOVEANU, B. 73. ♦ Tranz. A sta de veghe noaptea la un mort, înainte de înmormîntare. Și în curînd mortul rămase numai cu Ichim, cu Profira și cu Marioara să-l privegheze. REBREANU, R. II 202. Înăuntru, în mucezeală și sărăcie, nu era nimeni care să privegheze trupul nemișcat și fără de dorinți. DUNĂREANU, CH. 74. – Variantă: privighea (GANE, N. III 76, ALECSANDRI, S. 169) vb. I.

A PRIVEGHEA ~ez pop. 1. intranz. v. A VEGHEA. 2. tranz. 1) v. A VEGHEA. 2) (mortul) A străjui în nopțile dinaintea înmormântării; a sta la priveghi. /<lat. pervigilare

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

privegheà v. 1. a veghea noaptea: am privegheat trei nopți la capul său; 2. a observa de aproape, a păzi: pedagogii priveghează pe școlari. [Lat. PERVIGILARE].

PRIVIGHEA vb. I v. priveghea.

prevechea v vz priveghea

prevegea v vz priveghea

preveghea v vz priveghea

preveghi² v vz priveghea

privechea v^[1] vz priveghea^[2] corectat(ă)

În original, incorect tipărit: sn — LauraGellner
În original: vz priveghi (corect: vz priveghi²), care te trimite la priveghea — LauraGellner

privegea v vz priveghea

priveghi² v vz priveghea

privighea v vz priveghea

priveghéz și privighéz, a -gheá v. tr. (lat. per-vigĭlare. V. veghez). Supraveghez, păzesc de răŭ: părințiĭ priveghează copiiĭ. V. intr. Veghez, staŭ de pază: a priveghea la capu unuĭ bolnav, asupra cuĭva. – Vechĭ prev-. Ind. prez. ĭeŭ prevéghĭu, tu preveghĭ, ĭeĭ preveghe.

privighéz, V. priveghez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

priveghea (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. priveghez, 3 priveghează, 1 pl. priveghem; conj. prez. 1 sg. să priveghez, 3 să privegheze; ger. priveghind

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

priveghea (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 priveghează, 1 pl. priveghem, 2 pl. privegheați; conj. prez. 3 să privegheze; ger. priveghind; part. privegheat

priveghea vb., ind. prez. 1 sg. priveghez, 3 sg. și pl. priveghează, 1 pl. priveghem, 2 pl. privegheați; conj. prez. 3 sg. și pl. privegheze; ger. priveghind

priveghea (ind. prez. 3 sg. și pl. priveghează, 1 pl. priveghem, ger. priveghind)

priveghez, -ghiază 3, -gheze 3 conj., -ghiam 1 imp., -ghind ger., -ghere inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIVEGHEA vb. v. administra, cârmui, conduce, gospodări, iscodi, observa, păzi, pândi, spiona, străjui, supraveghea, urmări, veghea.

PRIVEGHEA vb. (reg.) a păzi. (A ~ un mort.)

priveghea vb. v. ADMINISTRA. CÎRMUI. CONDUCE. GOSPODĂRI. ISCODI. OBSERVA. PĂZI. PÎNDI. SPIONA. STRĂJUI. SUPRAVEGHEA. URMĂRI. VEGHEA.

PRIVEGHEA vb. (reg.) a păzi. (A ~ un mort.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

priveghea, priveghez, vb. tranz., intranz. – 1. A păzi. 2. A supraveghea. 3. A sta treaz. – Lat. pervigilare „a sta de veghe mult timp” (Șăineanu, Scriban, DEX).

Intrare: priveghea

priveghea verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT209) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) priveghea	priveghere	privegheat privegheatu‑	priveghind priveghindu‑	singular	plural
		(a) priveghea	priveghere	privegheat privegheatu‑	priveghind priveghindu‑	priveghează	privegheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	priveghez	(să) priveghez	privegheam	privegheai	privegheasem
	a II-a (tu)	priveghezi	(să) priveghezi	privegheai	privegheași	privegheaseși
	a III-a (el, ea)	priveghează	(să) privegheze	priveghea	priveghe	priveghease
plural	I (noi)	priveghem	(să) priveghem	privegheam	priveghearăm	privegheaserăm privegheasem
	a II-a (voi)	privegheați	(să) privegheați	privegheați	priveghearăți	privegheaserăți privegheaseți
	a III-a (ei, ele)	priveghează	(să) privegheze	privegheau	privegheară	privegheaseră

privighea verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT209)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) privighea	privighere	privigheat privigheatu‑	privighind privighindu‑	singular	plural
		(a) privighea	privighere	privigheat privigheatu‑	privighind privighindu‑	privighează	privigheați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	privighez	(să) privighez	privigheam	privigheai	privigheasem
	a II-a (tu)	privighezi	(să) privighezi	privigheai	privigheași	privigheaseși
	a III-a (el, ea)	privighează	(să) privigheze	privighea	privighe	privighease
plural	I (noi)	privighem	(să) privighem	privigheam	privighearăm	privigheaserăm privigheasem
	a II-a (voi)	privigheați	(să) privigheați	privigheați	privighearăți	privigheaserăți privigheaseți
	a III-a (ei, ele)	privighează	(să) privigheze	privigheau	privigheară	privigheaseră

prevechea