21 de definiții pentru pricopseală / procopseală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICOPSEALĂ, pricopseli, s. f. (Pop.) 1. Situație materială bună, bunăstare, bogăție; câștig, profit (fără muncă), chilipir. ♦ (Ir.) Ispravă, scofală. 2. Știință de carte, învățătură. ◊ Expr. A lua (sau a avea, a da) pe cineva pe (sau spre) pricopseală = a lua (sau a avea, a da) pe cineva ca ucenic, ca elev. [Var.: procopsea s. f.] – Pricopsi + suf. -eală.

PRICOPSEALĂ, pricopseli, s. f. (Pop.) 1. Situație materială bună, bunăstare, bogăție; câștig, profit (fără muncă), chilipir. ♦ (Ir.) Ispravă, scofală. 2. Știință de carte, învățătură. ◊ Expr. A lua (sau a avea, a da) pe cineva pe (sau spre) pricopseală = a lua (sau a avea, a da) pe cineva ca ucenic, ca elev. [Var.: procopsea s. f.] – Pricopsi + suf. -eală.

pricopsea sf [At: NECULCE, L. 66 / V: proc~, (înv) prăc~, prec~ / Pl: ~eli / E: pricopsi + -eală] 1 (Înv) Știință de carte Si: învățătură. 2-3 (Înv; îe) A lua (sau a da, a avea) pe cineva pe (sau spre, de) ~ A lua (sau a da) pe cineva ca ucenic, ca elev. 4 (Pop) Situație materială bună Si: bogăție, bunăstare. 5 (Pop) Câștig obținut prin mijloace abuzive, incorecte Si: chilipir. 6 (Înv; irn; determinat de „mare”, „nici o” etc.) Faptă dusă până la capăt. 7 (Înv; irn; determinat de „mare”, „nici o” etc.) Consecință a unui fapt Si: folos, ispravă, lucru, treabă, (fam) scofală, (reg) pricoapsă.

PRICOPSEA s. f. v. procopseală.

PROCOPSEA s. f. v. pricopseală.

PROCOPSEA s. f. v. pricopseală.

PROCOPSA s. f. v. procopseală.

PROCOPSEALĂ, procopseli, s. f. 1. Cîștig, profit (mai ales fără muncă, fără eforturi), chilipir; bogăție, situație bună. Umblînd după procopseală prin lume, am fost oștean în leafă la domnia Moldovei. SADOVEANU, N. P. 10. Dar lațul diavolesc astfel se înnoda pe sufletul celui ce rîvnise procopseală necurată că acesta își sărea din minți. GALACTION, O. I 44. ◊ (Ironic) Crezi că e o mare nenorocire că ai rămas șchiop. – Plăcut nu e. – Putea să-ți lipsească procopseală asta. STANCU, D. 321. ♦ Ispravă. Îți dau și ție voie, să vedem ce procopseală ai să-mi faci. ISPIRESCU, L. 15. 2. Știință de carte, învățătură. Puse de gînd ca pe fiul său să-l dea să învețe toate meseriile și toată procopseală cărturarilor. ISPIRESCU, L. 366. Nu voia să-l întreacă alții nici în bogăție, nici în procopseală. id. ib. 105. ◊ Expr. A lua (sau a da, a avea) pe cineva pe (sau spre) procopseală = a lua (a da, a avea) pe cineva la învățătură sau la deprinderea unui meșteșug. Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? ISPIRESCU, L. 44. Se găsea acuma luat pe procopseală de frate-său. CARAGIALE, O. III 10. – Variante: procopsa (ALECSANDRI, T. 1234, DRĂGHICI, R. 4), pricopsea s. f.

PROCOPSEALĂ ~eli f. 1) v. A PROCOPSI și A SE PROCOPSI. 2) Știință de carte; învățătură. [Var. pricopseală] /a (se) pricopsi + suf. ~eală

procopseală f. 1. știință: învețe toate meseriile și toată procopseala cărturarilor ISP.; 2. învățătură: la dat la meșteșug spre procopseală; 3. (ironic) erudițiune: mare procopseală! 4. folos, treabă: ce mai procopseală!

procopseálă și (est) pricopseálă f., pl. elĭ. Fam. Acțiunea de a saŭ de a te procopsi. Stare superioară, pozițiunea omuluĭ procopsit. Știință, învățătură: procopseala cărturarilor. Folos, avantaj: nicĭ o procopseală! Mare procopseală! Ce maĭ procopseală! Halal procopseală!, expresiunĭ ironice față de nereușite. V. scofală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!pricopsea (pop., fam.) s. f., g.-d. art. pricopselii; pl. pricopseli

!pricopseală/procopsea (pop.) s. f., g.-d. art. pricopselii/procopselii; pl. pricopseli/procopseli

procopseală/pricopsea s. f., g.-d. art. procopselii/pricopselii, pl. procopseli/pricopseli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRICOPSEA s. v. agoniseală, agonisire, agonisită, belșug, bogăție, bunăstare, carte, cultură, cunoștințe, economie, instrucție, ispravă, învățătură, pregătire, prosperitate, studii, treabă.

pricopsea s. v. AGONISEALĂ. AGONISIRE. AGONISITĂ. BELȘUG. BOGĂȚIE. BUNĂSTARE. CARTE. CULTURĂ. CUNOȘTINȚE. ECONOMIE. INSTRUCȚIE. ISPRAVĂ. ÎNVĂȚĂTURĂ. PREGĂTIRE. PROSPERITATE. STUDII. TREABĂ.

PRICOPSEA s. afacere, avantaj, chilipir, cîștig, folos, profit, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală. (Nu e nici o ~ să...)

Intrare: pricopseală / procopseală
pricopseală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricopsea
  • pricopseala
plural
  • pricopseli
  • pricopselile
genitiv-dativ singular
  • pricopseli
  • pricopselii
plural
  • pricopseli
  • pricopselilor
vocativ singular
plural
procopseală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • procopsea
  • procopseala
plural
  • procopseli
  • procopselile
genitiv-dativ singular
  • procopseli
  • procopselii
plural
  • procopseli
  • procopselilor
vocativ singular
plural
prăcopseală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăcopsea
  • prăcopseala
plural
  • prăcopseli
  • prăcopselile
genitiv-dativ singular
  • prăcopseli
  • prăcopselii
plural
  • prăcopseli
  • prăcopselilor
vocativ singular
plural
precopseală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precopsea
  • precopseala
plural
  • precopseli
  • precopselile
genitiv-dativ singular
  • precopseli
  • precopselii
plural
  • precopseli
  • precopselilor
vocativ singular
plural
procopsală substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • procopsa
  • procopsala
plural
  • procopseli
  • procopselile
genitiv-dativ singular
  • procopseli
  • procopselii
plural
  • procopseli
  • procopselilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pricopsea, pricopseli / procopsea, procopselisubstantiv feminin

popular
  • 1. Situație materială bună; câștig, profit (fără muncă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Umblînd după procopseală prin lume, am fost oștean în leafă la domnia Moldovei. SADOVEANU, N. P. 10. DLRLC
    • format_quote Dar lațul diavolesc astfel se înnoda pe sufletul celui ce rîvnise procopseală necurată că acesta își sărea din minți. GALACTION, O. I 44. DLRLC
    • format_quote ironic Crezi că e o mare nenorocire că ai rămas șchiop. – Plăcut nu e. – Putea să-ți lipsească procopseală asta. STANCU, D. 321. DLRLC
    • 1.1. ironic Ispravă, scofală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îți dau și ție voie, să vedem ce procopseală ai să-mi faci. ISPIRESCU, L. 15. DLRLC
  • 2. Știință de carte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Puse de gînd ca pe fiul său să-l dea să învețe toate meseriile și toată procopseală cărturarilor. ISPIRESCU, L. 366. DLRLC
    • format_quote Nu voia să-l întreacă alții nici în bogăție, nici în procopseală. ISPIRESCU, L. 105. DLRLC
    • chat_bubble A lua (sau a avea, a da) pe cineva pe (sau spre) pricopseală = a lua (sau a avea, a da) pe cineva ca ucenic, ca elev. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pentru asta vă plătesc eu simbrie? Pentru asta vă am eu la mine pe procopseală? ISPIRESCU, L. 44. DLRLC
      • format_quote Se găsea acuma luat pe procopseală de frate-său. CARAGIALE, O. III 10. DLRLC
etimologie:
  • Pricopsi + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.