opțiuni
  • info

9 definiții pentru pricinuitor (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRICINUITOR, -OARE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Rar) Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.

pricinuitor, ~oare a [At: AETHIOPICA, 11r/10 / P: ~nu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: pricinui + -tor] (Asr) 1 Care provoacă ceva Si: producător, (îvr) pricinitor. 2 Care dă naștere la ceva. 3 (Grm; înv; îs) Cădere ~oare Cazul acuzativ. 4 (Grm; înv; îs) Modul ~, modă ~oare Valoare a modului conjunctiv, care arată cauza unei consecințe.

PRICINUITOR, -OARE, pricinuitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care face, inițiază, produce ceva. [Pr.: -nu-i-] – Pricinui + suf. -tor.

pricinuitor a. și m. care pricinuește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pricinuitor (rar) (desp. -nu-i-) adj. m., s. m., pl. pricinuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. pricinuitoare

pricinuitor (rar) (-nu-i-) adj. m., s. m., pl. pricinuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. pricinuitoare

pricinuitor adj. m., s. m. (sil. -nu-i-), pl. pricinuitori; f. sg. și pl. pricinuitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRICINUITOR adj. producător, provocator. (Cauză ~oare de tulburări.)

PRICINUITOR adj. producător, provocator. (~ de tulburări.)

Intrare: pricinuitor (adj.)
pricinuitor1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -nu-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricinuitor
  • pricinuitorul
  • pricinuitoru‑
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarea
plural
  • pricinuitori
  • pricinuitorii
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarele
genitiv-dativ singular
  • pricinuitor
  • pricinuitorului
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarei
plural
  • pricinuitori
  • pricinuitorilor
  • pricinuitoare
  • pricinuitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pricinuitor, pricinuitoareadjectiv

etimologie:
  • Pricinui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.