9 definiții pentru preaplecat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PREAPLECAT, -Ă, preaplecați, -te, adj. (Înv.; mai ales în formule de respect) Foarte supus, plecat, ascultător. – Prea + plecat.
PREAPLECAT, -Ă, preaplecați, -te, adj. (Înv.; mai ales în formule de respect) Foarte supus, plecat, ascultător. – Prea + plecat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
preaplecat, ~ă a [At: (a. 1725) CAT. MAN. I, 444 / S și: prea plecat / Pl: ~ați, ~e / E: prea + plecat] (Înv) Foarte supus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PREAPLECAT, -Ă, preaplecați, -te, adj. (Învechit, în formule epistolare de respect) Supus. (Cu pronunțare regională) La Dorohoi voi avea mai multă vreme ca să vă scriu mai mult, lucru care face mîngîierea celui ce este al dumitale preplecat fiu. KOKĂLNICEANU, S. 1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PREAPLECAT ~tă (~ți, ~te) înv. (în formulele de politețe din finalul unor scrisori) Care manifestă multă smerenie. /prea + aplecat
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
preaplecat (înv.) (desp. prea-ple-) adj. m., pl. preaplecați; f. preaplecată, pl. preaplecate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
preaplecat (înv.) (prea-ple-) adj. m., pl. preaplecați; f. preaplecată, pl. preaplecate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
preaplecat adj. m. (sil. -ple-), pl. preaplecați; f. sg. preaplecată, pl. preaplecate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREAPLECAT adj. smerit, supus. (~ul dumneavoastră slujitor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PREAPLECAT adj. smerit, supus. (~ul dumneavoastră slujitor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: prea-ple-cat
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular |
|
| ||
plural |
|
|
preaplecat, preaplecatăadjectiv
- 1. (Mai ales în formule de respect) Foarte supus, plecat, ascultător. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ascultător plecat smerit supus
- La Dorohoi voi avea mai multă vreme ca să vă scriu mai mult, lucru care face mîngîierea celui ce este al dumitale preplecat fiu. KOKĂLNICEANU, S. 1. DLRLC
-
etimologie:
- Prea + plecat DEX '98 DEX '09