12 definiții pentru postavă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie, covată. 2. Ladă în care curge făina în urma măcinatului. – Din sb. postava.

POSTÁVĂ, postăvi, s. f. (Pop.) 1. Albie (care servește la frământatul aluatului, la spălatul rufelor etc.). 2. Ladă în care curge făina la moară în timpul măcinatului. – Din scr. postava.

postavă n. 1. albie mai mică; 2. lada dela moară în care cade făina: (scumpul) caută să ia din coș grăunțe și din postavă mălaiu PANN. [Serb. POSTAVA, albie].

postávă f., pl. e și ăvĭ (vsl. podŭ-stava, lucru pus dedesupt, postava, depozit, țesătură, sîrb. postava, albie, căptușeală, bg. postav, teasc, albie. V. postav). Vest. Albie, covată, copaĭe. Vasu în care cade făina la moară.

POSTÁV, (2) postavuri, s. n. 1. Stofă de lînă, uneori amestecată cu fibre artificiale, groasă, compactă din care se confecționează îmbrăcăminte călduroasă, pături, cuverturi etc. Aruncă departe cărțile pe postavul verde. C. PETRESCU, S. 102. Ne poate fi iertat Să vă-ntrebăm smerit, de vreți a ne-arăta, De unde-ați cumpărat postavul de manta? ALEXANDRESCU, P. 115. De era el năltișor, îi da postav roșior, Să fie strălucitor. ALECSANDRI, P. P. 176. 2. (Numai la pl.) Diferite feluri de postav (1) sau confecțiuni de postav (1). De lucru nu ț-oi da... Și-n postavuri te-oi purta. BIBICESCU, P. P. 279. Care este mirele, Mirele, ginerele, Sară el teancurile Să-și ia postavurile. ALECSANDRI, P. P. 176.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

postávă (albie) (pop.) s. f., g.-d. art. postắvii; pl. postắvi

postávă (albie, ladă) s. f., g.-d. art. postăvii; pl. postăvi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POSTÁVĂ s. (TEHN.) ladă, (Transilv.) troacă. (În ~ curge făina măcinată, la moară.)

POSTÁVĂ s. v. albie, copaie, covată.

POSTA s. (TEHN.) ladă, (Transilv.) troacă. (În ~ curge făina măcinată la moară.)

posta s. v. ALBIE. COPAIE. COVATĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

postávă (-ve), s. f.1. Albie, covată. – 2. Beci. – Megl. pustav. Sl. podŭstava „depozit” (Cihac, II, 280; Conev 61), cf. bg. postav, sb., cr. postava. Este dubletul lui posteucă, s. f. (proptea care ridică osia carului în timpul ungerii), din sl. podstavka (Tiktin).

Intrare: postavă
postavă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posta
  • postava
plural
  • postăvi
  • postăvile
genitiv-dativ singular
  • postăvi
  • postăvii
plural
  • postăvi
  • postăvilor
vocativ singular
plural
postavă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posta
  • postava
plural
  • postave
  • postavele
genitiv-dativ singular
  • postave
  • postavei
plural
  • postave
  • postavelor
vocativ singular
plural