26 de definiții pentru portofel

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PORTOFEL, portofele, s. n. Obiect din piele, din material plastic etc., în forma unor coperți mici cu mai multe despărțituri interioare, în care se păstrează bani, acte etc.; portvizit, portofoliu (3). [Var.: (înv.) portofei, portofeu s. n.] – Din rus. portfel’, fr. porte-feuille.

portofel sn [At: CR (1830), 3732/3 / V: (înv) ~fei, ~eul, ~foi, ~tf~, (îvr) ~tăfeil, (frm) ~tfei, ~tfeu / Pl: ~e, (îrg) ~uri / E: fr portefeuille] 1 (Înv) Mapă sau servietă în care se țin hârtii de valoare, manuscrise, acte etc. Si: (înv) portofoliu (5). 2 Obiect dreptunghiular din piele, material plastic etc. cu mai multe despărțituri, în care se păstrează cu sine, în buzunarul pantalonilor sau al hainei, banii de hârtie, acte etc. Si: portmoneu (2), (asr) portofoliu (6), (reg) pughilareș, pulearț, (arg; rar) mușamat Vz portvizit. 3 (Rar) Portmoneu (1). 4 (Reg) Pungă de tutun. 5 (Îvr; îf portăfeil) Ministru. 6 (Îvr; îaf) Minister.

PORTOFEL, portofele, s. n. Obiect din piele, din material plastic etc., în forma unor coperte mici cu mai multe despărțituri interioare, în care se păstrează bani, acte etc.; portvizit, portofoliu (3). [Var.: (înv.) portofei, portofeu s. n.] – Din rus. portfel’, fr. porte-feuille.

PORTOFEL, portofele, s. n. Pungă, mai ales de piele, în forma unor coperți cu mai multe despărțituri interioare, în care se păstrează bani, acte etc. Îi buzunărea, luîndu-le portofelele, inelele, ceasornicele. CAMILAR, N. I 196. Portofelul răvășit, care dovedea jaful, arăta și numele mortului. POPA, V. 59. – Variante: (învechit) portofei (KOGĂLNICEANU, S. 52), portofeu (KOGĂLNICEANU, S. 48) s. n.

PORTOFEL s.n. Obiect portativ de forma unei pungi plate, în care se țin hîrtii, bani etc. [Cf. rus. portfeli, fr. portefeuille].

PORTOFEL ~e n. Obiect de buzunar, confecționat din piele sau din alt material, având forma de copertă cu mai multe despărțituri interioare, în care se poartă bani (de hârtie) și acte. /<fr. portfeuille

*portofél n., pl. e (rus. portfélĭ, d. fr. portefeille, portofoliŭ). Pungă lată în formă de geantă mică de ținut baniĭ în buzunar.

PORTOFEI s. n. v. portofel.

PORTOFEI s. n. v. portofel.

PORTOFEI s. n. v. portofel.

PORTOFEU s. n. v. portofel.

PORTOFEU s. n. v. portofel.

PORTOFEU s. n. v. portofel.

portăfeil sn vz portofel

portfei sn vz portofel

portfel sn vz portofel

portfeu sn vz portofel

portofei sn vz portofel

portofeul sn vz portofel

portofoi sn vz portofel

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

portofel s. n., pl. portofele

portofel s. n., pl. portofele

portofel s. n., pl. portofele

portofel (de ținut banii), -le.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PORTOFEL s. v. minister.

PORTOFEL s. portmoneu, (prin Transilv.) buchelar, (Transilv.) pughilareș, (prin Bucov.) pulearț, (Ban. și Transilv.) șlăitaf, (înv.) portmonetă, portofoliu, (arg.) coajă, scoarță. (Își ține banii în ~.)

portofel s. v. MINISTER.

PORTOFEL s. portmoneu, (prin Transilv.) buchelar, (Transilv.) pughilareș, (prin Bucov.) pulearț, (Ban. și Transilv.) șlăitaf, (înv.) portmonetă, portofoliu, (arg.) coajă, scoarță. (Își ține banii în ~.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

PORTOFEL coajă, felie, musamat, mușama, tuflă.

a sări (pe cineva) din portofel expr. (intl.) a fura banii cuiva.

Intrare: portofel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • portofel
  • portofelul
  • portofelu‑
plural
  • portofele
  • portofelele
genitiv-dativ singular
  • portofel
  • portofelului
plural
  • portofele
  • portofelelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • portofei
  • portofeiul
  • portofeiu‑
plural
  • portofeie
  • portofeiele
genitiv-dativ singular
  • portofei
  • portofeiului
plural
  • portofeie
  • portofeielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N42)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • portofeu
  • portofeul
  • portofeu‑
plural
  • portofeie
  • portofeiele
genitiv-dativ singular
  • portofeu
  • portofeului
plural
  • portofeie
  • portofeielor
vocativ singular
plural
portăfeil
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
portfei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
portfel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
portfeu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
portofeul
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
portofoi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

portofel, portofelesubstantiv neutru

  • 1. Obiect din piele, din material plastic etc., în forma unor coperți mici cu mai multe despărțituri interioare, în care se păstrează bani, acte etc.; portofoliu. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Îi buzunărea, luîndu-le portofelele, inelele, ceasornicele. CAMILAR, N. I 196. DLRLC
    • format_quote Portofelul răvășit, care dovedea jaful, arăta și numele mortului. POPA, V. 59. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.