POROZITATE, porozități, s. f. Proprietate a unui corp solid de a fi poros. – Din fr. porositè.

porozitate sf [At: AMFILOHIE, G. M. 131^r/18 / V: (itî) porozita / Pl: ~tăți / E: lat porositas, it porosită, fr porosité] 1 Proprietate a unui corp de a fi poros (1). 2 Defect al unei piese metalice turnate, care constă în prezența unor goluri în masa ei.

POROZITATE s. f. Proprietate a unui corp solid de a fi poros. – Din fr. porosité.

POROZITATE s. f. Proprietatea unui corp de a fi poros. V. permeabilitate. Infiltrația apelor nu depinde numai de compoziția și de porozitatea solului, ci și de felul cum acesta este lucrat, precum și de anotimpuri. PROBL. GEOGR. I 69.

POROZITATE s.f. Calitatea, starea unui corp poros. [Cf. fr. porosité].

POROZITATE s. f. proprietatea, starea unui corp poros. (< fr. porosité)

POROZITATE f. Caracter poros. /<fr. porosité

porozitate f. starea celor poroase.

*porozitáte f. (d. poros; fr. porosité). Proprietatea de a fi poros: porozitatea pumiciĭ.

porozita sf vz porozitate

porozitate s. f., g.-d. art. porozității; pl. porozități

!porozitate s. f., g.-d. art. porozității; pl. porozități

porozitate s. f., g.-d. art. porozității

porozitate

porozitate, -tăți.

porozitate, (engl.= porosity) caracter structural al rocilor prin care se apreciază volumul golurilor (Vg) în raport cu volumul total al rocii (Vb), după relația: P = Vg/Vb. Golurile pot fi izolate sau pot comunica între ele. „Coeficientul de p. sau porozitatea” poate fi: p. absolută (Pa) – raportul dintre volumul tuturor porilor (Vp) și volumul brut al rocii (Vb), conform relației: Pa = Vp/Vb și p. efectivă (Pe) – raportul dintre suma volumelor tuturor spațiilor goale care comunică între ele (Vl) și volumul brut al rocii, conform relației: Pe = Vl/Vb. P. dinamică permite aprecierea volumului porilor prin care se realizează o deplasare efectivă a fluidelor într-o rocă. P. poate fi primară sau remanentă (exprimă – în cazul rocilor sedimentare detritice – spațiile rămase după acumularea clastelor) și secundară sau postdepozițională (apărută ca efect al dizolvării selective a cristalelor constituente ale liantului dintre granule). P. unui sediment scade progresiv cu adâncimea de îngropare a acestuia; ea variază în limite largi, în funcție de natura mineralogică a sedimen- tului. Sedimentele și rocile argiloase au p. între 25-90%, nisipurile între 30-50%, pietrișurile slab sortate între 25-35%, loessul între 40-60% etc.

POROZITÁTE (< fr.) s. f. 1. Proprietate a unui corp de a avea pori în masa sa. ♦ Defect al pieselor turnate, cauzat de condițiile de turnare necorespunzătoare, care constă în prezența golurilor în corpul pieselor. 2. Mărime caracteristică a materialelor poroase utilizate în acustică, definită de raportul dintre volumul de aer din pori și volumul total al materialului. 3. Caracteristică a hârtiei, dată de volumul de aer care trece printr-o arie determinată a unei probe de hârtie, într-un anumit interval de timp, la o presiune și temperatură dată.

POROZITATE s. spongiozitate, (înv.) porime. (~ unui material.)

POROZITATE s. spongiozitate, (înv.) porime. (~ unui material.)