11 definiții pentru poluant (adj.)
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POLUANT, -Ă, poluanți, -te, adj. Care poluează aerul, apa, mediul de viață. [Pr.: -lu-ant] – Polua + suf. -ant.
POLUANT, -Ă, poluanți, -te, adj. Care poluează aerul, apa, mediul de viață. [Pr.: -lu-ant] – Polua + suf. -ant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
poluant, ~ă sn, a [At: SCÎNTEIA, 1974, nr. 9961 / P: ~lu-ant / Pl: ~nți, ~e / E: polua + -ant] 1-2 (Materie chimică, reziduală, toxică etc.) care viciază apa, aerul, mediul înconjurător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLUANT, -Ă adj., s.m. (Produs, factor) care cauzează o poluare. [Cf. fr. polluant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLUANT, -Ă adj., s. m. (produs, factor) care poluează; poluator. (< fr. polluant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
POLUANT, -Ă adj. poluator.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poluant, -ă adj. Care infestează aerul, apa etc. ◊ „Preocupările pentru preservarea mediului natural încep să joace un rol din ce în ce mai mare în adoptarea sau respingerea unor proiecte legate de activitățile poluante.” R.l. 29 VI 74 p. 6. ◊ „Mașina nu răspândește gaze poluante în atmosferă.” Sc. 25 XI 75 p. 6; v. și aerobioscop, bioplast (din fr. polluant; DMC 1965; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
POLUANT ~tă (~ți, ~te) Care poluează. Factor ~. [Sil. -lu-ant] /a polua + suf. ~ant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
poluant1 (desp. -lu-ant) adj. m., pl. poluanți; f. poluantă, pl. poluante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poluant (-lu-ant) adj. m., pl. poluanți; f. poluantă, pl. poluante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poluant adj. m. (sil. -lu-ant), pl. poluanți; f. sg. poluantă, pl. poluante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Poluant ≠ depoluant, purificator, epurativ[1] corectat(ă)
- În original: depoluare, epurare. — cata
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: po-lu-ant
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
poluant, poluantăadjectiv poluant, poluanțisubstantiv masculin
- 1. (Produs, factor) Care poluează aerul, apa, mediul de viață. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: poluator antonime: depoluant epurativ purificator
etimologie:
- Polua + sufix -ant. DEX '09 DEX '98