11 definiții pentru poluant (adj.)
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- antonime (1)
Explicative DEX
POLUANT, -Ă, poluanți, -te, adj. Care poluează aerul, apa, mediul de viață. [Pr.: -lu-ant] – Polua + suf. -ant.
POLUANT, -Ă, poluanți, -te, adj. Care poluează aerul, apa, mediul de viață. [Pr.: -lu-ant] – Polua + suf. -ant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
poluant, ~ă sn, a [At: SCÎNTEIA, 1974, nr. 9961 / P: ~lu-ant / Pl: ~nți, ~e / E: polua + -ant] 1-2 (Materie chimică, reziduală, toxică etc.) care viciază apa, aerul, mediul înconjurător.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLUANT, -Ă adj., s.m. (Produs, factor) care cauzează o poluare. [Cf. fr. polluant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POLUANT, -Ă adj., s. m. (produs, factor) care poluează; poluator. (< fr. polluant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
POLUANT, -Ă adj. poluator.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poluant, -ă adj. Care infestează aerul, apa etc. ◊ „Preocupările pentru preservarea mediului natural încep să joace un rol din ce în ce mai mare în adoptarea sau respingerea unor proiecte legate de activitățile poluante.” R.l. 29 VI 74 p. 6. ◊ „Mașina nu răspândește gaze poluante în atmosferă.” Sc. 25 XI 75 p. 6; v. și aerobioscop, bioplast (din fr. polluant; DMC 1965; DEX, DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
POLUANT ~tă (~ți, ~te) Care poluează. Factor ~. [Sil. -lu-ant] /a polua + suf. ~ant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
poluant1 (desp. -lu-ant) adj. m., pl. poluanți; f. poluantă, pl. poluante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poluant (-lu-ant) adj. m., pl. poluanți; f. poluantă, pl. poluante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poluant adj. m. (sil. -lu-ant), pl. poluanți; f. sg. poluantă, pl. poluante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Antonime
Poluant ≠ depoluant, purificator, epurativ[1] corectat(ă)
- În original: depoluare, epurare. — cata
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: po-lu-ant
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
poluant, poluantăadjectiv poluant, poluanțisubstantiv masculin
- 1. (Produs, factor) Care poluează aerul, apa, mediul de viață. DEX '09 DEX '98 DN DCR2sinonime: poluator antonime: depoluant epurativ purificator
- Preocupările pentru prezervarea mediului natural încep să joace un rol din ce în ce mai mare în adoptarea sau respingerea unor proiecte legate de activitățile poluante. R.l. 29 VI 74 p. 6. DCR2
- Mașina nu răspândește gaze poluante în atmosferă. Sc. 25 XI 75 p. 6. DCR2
-
etimologie:
- Polua + -ant. DEX '09 DEX '98