9 definiții pentru depoluant (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEPOLUÁNT, -Ă, depoluanți, -te, adj., s. m. (Produs, procedeu) care servește la depoluare. [Pr.: -lu-ant] – Din fr. dépolluant.

depoluánt, ~ă smf, a [At: DN3 / P: ~lu-ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr dépolluant] 1-2 (Substanță, bacterie, procedeu) care servește la depoluare.

DEPOLUÁNT, -Ă, depoluanți, -te, adj., s. m. și f. (Substanță, bacterie, procedeu) care servește la depoluare. [Pr.: -lu-ant] – Din fr. dépolluant.

DEPOLUÁNT, -Ă adj., s.m. (Mijloc) care servește pentru depoluare. [Pron. -lu-ant. / < de- + poluant].

DEPOLUÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță, bacterie, procedeu) care servește pentru depoluare. (< fr. dépolluant)

depoluánt, -ă adj., s. m. (ecol.) (Mijloc) care servește pentru depoluare ◊ Depoluantul «Petroabs», bazat în întregime pe o tehnologie românească, și-a dovedit pe deplin eficacitatea atât în acțiunile de depoluare a apelor marine, cât și a [...] apelor râurilor și lacurilor, zonelor de activitate a platformelor de foraj marin etc.” R.l. 3 VII 78 p. 5 (din de- + poluant; cf. fr. dépollueur; DMC 1957; DN3, DEX-S)

DEPOLUÁNT ~ți m. Care depoluează; cu proprietatea de a depolua. [Sil. -lu-ant] /de + poluant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*depoluánt2 (-lu-ant) s. m., pl. depoluánți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: depoluant (s.m.)
depoluant2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: -lu-ant
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depoluant
  • depoluantul
  • depoluantu‑
plural
  • depoluanți
  • depoluanții
genitiv-dativ singular
  • depoluant
  • depoluantului
plural
  • depoluanți
  • depoluanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

depoluant

  • 1. (Produs, procedeu) care servește la depoluare.
    surse: DEX '09 DN antonime: poluant

etimologie: