18 definiții pentru pologi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POLOGI, pologesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A tăia iarbă, păioase etc. cu coasa sau cu secera; p. ext. a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage1 (1) în grămezi. 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ; a încovoia, a culca. – Din polog1.

pologi1 [At: PSALT. HUR. 124r/26 / V: (îrg) ~oji, ~ga / Pzi: ~gesc / E: polog1] 1 vt(a) (C. i. iarbă, păioase, holde) A doborî la pământ cu coasa sau cu secera. 2 vt(a) (C. i. iarbă, păioase) A întoarce și a aduna în grămezi de trei-cinci poloage1 (3). 3 vt(a) (Pex; c. i. iarbă, păioase, holde) A strânge la un loc. 4 vt (Pop; c. i. iarbă, holde, tulpini de plante și de arbuști) A culca la pământ. 5 vr (Olt; pex; c. i. diverse obiecte sau părți ale unor obiecte) A se strâmba. 6 vi (Mun; d. pomi fructiferi; îf pologa) A fi plin de fructe. 7 vt (Îrg; c. i. ființe) A distruge culcând la pământ. 8 vr (Reg; d. oameni) A cădea bolnav la pat. 9 vr (Îvr; îf poloji) A se statornici.

POLOGI, pologesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A tăia, a doborî la pământ iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; p. ext. a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage1 (1) (făcând snopi). 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ; a încovoia, a culca. – Din polog1.

POLOGI, pologesc, vb. IV. Tranz. (Folosit și absolut; cu privire la iarbă, semănături etc.) 1. A tăia (cu coasa, cu secera), a doborî la pămînt; p. ext. a aduna (făcînd snopi). La secere-mi pleca... Cu dreapta trăgea, Cu stînga pologea. TEODORESCU, P. P. 142. 2. A face să se aplece, să se încovoaie la pămînt. Cea mai mică... pierdere de vreme lasă holdele în voia vînturilor ce le pologește sau le scutură. La TDRG. O priponii în zmeurișul pologit încă de ploile nopții, dar care începuse a se ridica pe picioare. HOGAȘ, M. N. 180.

A POLOGI ~esc tranz. 1) (plante, mai ales cereale) A tăia cu coasa (sau cu secera) în poloage. 2) A aduna în grămezi mici. 3) A face să se pologească. /Din polog

A SE POLOGI pers. 3 se ~ește intranz. (despre cereale, iarbă etc.) A se apleca la pământ, luând o poziție aproape orizontală (din cauza vântului sau ploii); a se pătuli; a se poligni; a se culca. /Din polog

pologì v. a așterne jos: vânturile pologesc holdele. [Lit. a strânge în poloage].

polignésc v. tr. (vsl. *po-legnonti, d. legnonti, lešti-legon, a se culca, a se trînti; pol. pelegać, polegnać. V. polog, polejnic, olejesc 2, prilejesc). Vechĭ. Azĭ est. Culc, dobor, trîntesc, pătulesc: trupurĭ polignite, ploaĭa a polignit grîu, grîu s’a polignit de ploaĭe. – Și pologesc și pălăngesc.

pologésc v. tr. (vsl. položiti, a pune, a depune. V. polog, polojesc, polignesc). Culc la pămînt, trîntesc, pătulesc, vorbind de semănăturĭ; ploaĭa a pologit grîu. Strîmb, plec la o parte de greutate: greutatea caruluĭ a pologit roata. V. refl. Grîu s’a pologit de ploaĭe, roata s’a pologit de greutate.

polojésc v. tr. (vsl. po-ložiti. V. pologesc). L. V. Pun.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pologi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pologesc, 3 sg. pologește, imperf. 1 pologeam; conj. prez. 1 sg. să pologesc, 3 să pologească

pologi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pologesc, imperf. 3 sg. pologea; conj. prez. 3 pologească

pologi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pologesc, imperf. 3 sg. pologea; conj. prez. 3 sg. și pl. pologească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POLOGI vb. v. culca, doborî, tăvăli.

pologi vb. v. CULCA. DOBORÎ. TĂVĂLI.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pologi, pologesc, vb. IV (pop.) 1. a tăia, a doborî la pământ iarba sau alte plante, cu coasa sau cu secera; a întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage (v.). 2. a face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ; a încovoia, a culca. 3. (refl.; reg.; despre obiecte) a se strâmba, a-și schimba poziția, înclinându-se. 4. (reg.; despre pomii fructiferi: în forma: pologa) a fi încărcat, a fi plin de fructe. 5. (înv. și reg.; fig.; despre ființe) a nimici, a distruge (culcând la pământ). 6. (reg.; refl.) a cădea bolnav la pat. 7. (înv.; refl.) a se așeza, a se statornici, a se pune.

Intrare: pologi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pologi
  • pologire
  • pologit
  • pologitu‑
  • pologind
  • pologindu‑
singular plural
  • pologește
  • pologiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pologesc
(să)
  • pologesc
  • pologeam
  • pologii
  • pologisem
a II-a (tu)
  • pologești
(să)
  • pologești
  • pologeai
  • pologiși
  • pologiseși
a III-a (el, ea)
  • pologește
(să)
  • pologească
  • pologea
  • pologi
  • pologise
plural I (noi)
  • pologim
(să)
  • pologim
  • pologeam
  • pologirăm
  • pologiserăm
  • pologisem
a II-a (voi)
  • pologiți
(să)
  • pologiți
  • pologeați
  • pologirăți
  • pologiserăți
  • pologiseți
a III-a (ei, ele)
  • pologesc
(să)
  • pologească
  • pologeau
  • pologi
  • pologiseră
pologa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poloji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pologi, pologescverb

popular
  • 1. A tăia iarbă, păioase etc. cu coasa sau cu secera. DEX '09 DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A întoarce, a aduna laolaltă mai multe poloage în grămezi. DEX '09 DLRLC
      • format_quote La secere-mi pleca... Cu dreapta trăgea, Cu stînga pologea. TEODORESCU, P. P. 142. DLRLC
  • 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece, să se culce la pământ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cea mai mică... pierdere de vreme lasă holdele în voia vînturilor ce le pologește sau le scutură. La TDRG. DLRLC
    • format_quote O priponii în zmeurișul pologit încă de ploile nopții, dar care începuse a se ridica pe picioare. HOGAȘ, M. N. 180. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.