12 definiții pentru poștaș postaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POȘTÁȘ, poștași, s. m. 1. Factor poștal; poștar. 2. (Înv.) Surugiu de poștalion (1). [Var.: (rar) postáș s. m.] – Poștă1 + suf. -aș.

POȘTÁȘ, poștași, s. m. 1. Factor poștal; poștar. 2. (Înv.) Surugiu la o trăsură de poștă1. [Var.: (rar) postáș s. m.] – Poștă1 + suf. -aș.

POȘTÁȘ, poștași, s. m. (Și în forma poștaș) 1. Factor poștal. Acea scrisoare a ajuns la Malu-Surpat și a dus-o poștașul la moară punînd-o în mîinile Nastasiei. SADOVEANU, M. C. 75. Tîrziu, cînd se trezi Stamati, buimăcit încă de somn, dădu cu ochii de scrisoarea lăsată de poștaș. BART, E. 21. Am tot așteptat, dragă domnule doctor, să-mi aducă poștașul ceva știri. CARAGIALE, O. VII 38. 2. (Învechit) Vizitiu la o căruță de poștă. Poștașul pocnea din bici necontenit și glumea cu toate nevestele ce întîlnea pe drum. ALECSANDRI, O. P. 278. – Variantă: postáș s. m.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

poștáș s. m., pl. poștáși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POȘTÁȘ s. factor, poștar, poștă, (rar) curier, (reg.) poștalăș, poștalău, (prin Mold.) plicar, (înv.) împărțitor. (A venit ~ul cu o recomandată.)

POȘTÁȘ ~i m. 1) Lucrător al poștei care duce corespondența și publicațiile periodice destinatarilor; factor poștal. 2) înv. Vizitiu care conducea o trăsură de poștă. /poștă + suf. ~aș

poștáș m. (d. poștă saŭ ung.). Poștalion (vizitiŭ) de odinioară. Pop. Poștar saŭ mic funcționar poștal.

POSTÁȘ s. m. v. poștaș.

poștáș s. m., pl. poștáși

POȘTAȘ s. factor, poștar, poștă, (rar) curier, (reg.) poștalăș, poștalău, (prin Mold.) plicar, (înv.) împărțitor. (A venit ~ cu o recomandată.)

Intrare: poștaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poștaș
  • poștașul
  • poștașu‑
plural
  • poștași
  • poștașii
genitiv-dativ singular
  • poștaș
  • poștașului
plural
  • poștași
  • poștașilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • postaș
  • postașul
  • postașu‑
plural
  • postași
  • postașii
genitiv-dativ singular
  • postaș
  • postașului
plural
  • postași
  • postașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)