13 definiții pentru pluton (mil.; -oane)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLUTÓN1, plutoane, s. n. 1. Subunitate militară mai mică decât compania, alcătuită din trei sau patru grupe. ◊ Pluton de execuție = unitate militară care execută prin împușcare pe cei osândiți la moarte. ♦ P. anal. Grup de persoane cu preocupări sau ocupații comune. ♦ P. ext. Stol, pâlc. 2. Grup compact și omogen de concurenți sportivi care se află într-o anumită poziție pe parcursul unei curse de alergări, caiac-canoe, ciclism etc. [Var.: (pop.) plotón s. n.] – După fr. peloton, it. plotone.

PLUTÓN1, plutoane, s. n. 1. Subunitate militară mai mică decât compania, alcătuită din trei sau patru grupe. ◊ Pluton de execuție = unitate militară care execută prin împușcare pe cei osândiți la moarte. ♦ P. anal. Grup de persoane cu preocupări sau ocupații comune. ♦ P. ext. Stol, pâlc. 2. Grup compact și omogen de concurenți sportivi care se află într-o anumită poziție pe parcursul unei curse de alergări, caiac-canoe, ciclism etc. [Var.: (pop.) plotón s. n.] – După fr. peloton, it. plotone.

PLUTÓN, plutoane, s. n. 1. (Mil.) Subunitate de infanterie, tancuri etc., mai mică decît compania. Spre stînga mult, aștepta un pluton de soldați. SAHIA, N. 86. Despre zarea dealului se lăsau, în galopul cailor, două plutoane de călărași. BUJOR, S. 126. Înlăuntru, la cinci pași depărtare de poartă, două plutoane cu armele-ncărcate se așezară-n rînd în fața castelului. VLAHUȚĂ, O. A. I 149. ◊ Pluton de execuție = unitate militară care execută, prin împușcare, pe cei osîndiți la moarte. Știa bine pentru ce-i chemat. Neexecutare de ordin. judecată sumară și plutonul de execuție. CAMILAR, N. I 183. Șeful plutonului de execuție a vrut. să-l lege la ochi înainte de împușcare. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE. 2. Grup compact de concurenți sportivi, care se formează în timpul desfășurării unei întreceri de cros, ciclism, alpinism etc. – Variantă: plotón (ODOBESCU, S. III 160) s. n.

PLUTÓN1 s.n. 1. Subunitate mai mică decât compania. ♦ Pluton de execuție = formație militară care execută prin împușcare pe cei condamnați la moarte. 2. Grup de concurenți la o întrecere de fugă, la curse cicliste etc. care merg laolaltă. [Var. ploton s.n. / < it. plotone, cf. fr. peloton].

PLUTÓN2 s.n. Corp de roci intruzive, de dimensiuni foarte mari. [< germ. Pluton].

PLUTÓN1 s. n. 1. subunitate militară mai mică decât compania. 2. grup de oameni (cu ocupații comune). ◊ grup compact de concurenți la o întrecere de fugă, la curse cicliste etc. (după fr. peloton, it. plotone)

PLUTÓN2 s. n. masă de roci magmatice intruzive, de dimensiuni mari. (< fr. pluton)

PLUTÓN ~oáne n. 1) Unitate militară din componența unei companii. 2) Grup compact de sportivi (cicliști, călăreți etc.) aflați într-o cursă. /Din fr. peloton, it. plotone

pluton n. subdiviziunea unei companii: o companie are două plutoane (= fr. peloton).

plotón n., pl oane (fr. peloton, d. pelote, ghem). Arm. A patra parte dintr’o companie saŭ escadron. – Pop. pluton (pol. pluton, ploton, rus. plutóng).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

plutón2 (unitate militară) s. n., pl. plutoáne

plutón (mil.) s. n., pl. plutoáne

Intrare: pluton (mil.; -oane)
pluton (mil.; -oane) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pluton
  • plutonul
  • plutonu‑
plural
  • plutoane
  • plutoanele
genitiv-dativ singular
  • pluton
  • plutonului
plural
  • plutoane
  • plutoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)