15 definiții pentru pistrui (s.m.)
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PISTRUI, -UIE, pistrui, -uie, s. m., adj. 1. S. m. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acțiunea soarelui). 2. Adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg. „pătat” < sl.) + suf. -ui.[1]
- În original, incorect: PISTRUI, -IE, pistrui, -ie. — cata
pistrui, ~e [At: PALIA (1581) / V: (reg) pestrâi a, (pop) pes~ / Pl: ~e / E: pistru + -ui] 1 a (Îrg; d. animale) Pestriț. 2 smf Animal domestic pestriț. 3 a (Rar; d. oameni) Pistruiat (1). 4 a (Rar; d. flori, ouă) Pestriț. 5 smp Pete mici, brune sau gălbui, care apar pe pielea unor oameni, sub acțiunea razelor solare sau a vântului Si: (rar) pistruială, (reg) pestriciune, pestrițătură. 6 (Pgn) Pată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PISTRUI, -UIE, pistrui, -uie, s. m., adj. 1. S. m. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acțiunea soarelui). 2. Adj. (Rar) Pistruiat. – Pistru (reg. „pătat” < sl.) + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PISTRUI1, pistrui, s. m. (Mai ales la pl.) Pată mică brună sau gălbuie, care se formează pe obrazul (mîinile, gîtul) unor oameni, mai ales la cei blonzi sau roșcați. Dacă vreunul se lega de el că are părul roșu și pistrui pe obraz, săreați în apărarea lui. PAS, Z. I 61. Parcă îi scuturase cineva în față o bidinea de văpsea roșie, așa de mulți pistrui avea pe obraz. BART, E. 357. ♦ Fig. Pată (neagră). Trec corbii umplînd cerul de pistrui. LESNEA, A. 108. Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori punctînd cu pistrui negri obrazul pămîntului. REBREANU, R. I 70. – Variantă:(regional) pestrui (BASSARABESCU, V. 180) s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PISTRUI ~ m. Pată mică de culoare brună-gălbuie, ce apare pe pielea unor oameni (mai ales a celor blonzi sau roșcați). /<sl. pistru
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pistruie sf vz pistrui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PESTRUI s. m. v. pistrui1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pistrúĭe și pestrúĭe f., pl. uĭ (d. pistruĭ). Pl. Pete micĭ galbene care există pe fața unor persoane, maĭ ales la Jidanĭ. – Și pistrúĭ, m., pl. tot așa: pistruiĭ (Agrb. Înt. 57). V. puchinĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pistrui2 s. m., pl. pistrui, art. pistruii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pistrui2 s. m., pl. pistrui, art. pistruii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pistrui s. m., pl. pistrui, art. pistruii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pistrui pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PISTRUI s. lentigo, (rar) pistruială, (reg.) pestrițătură, pistriciune, (prin Transilv.) strelici. (Are ~ pe obraz.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PISTRUI s. (rar) pistruială, (reg.) pestrițătură, pistriciune. (prin Transilv.) strelici. (Are ~ pe obraz.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pistruie, adj. – (ref. la oi) Albă cu puncte roșii (sau negre) pe obraz (Latiș 1993: 80): „Și cum muntele îl suie / Zbiară oaia cea pistruie” (Lenghel 1962: 235). – Din sl. pistrŭ „pestriț”.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv masculin (M78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M78) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pistrui, pistruisubstantiv masculin
- 1. Pată mică, brună sau gălbuie, care se formează pe pielea unor oameni (mai ales sub acțiunea soarelui). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dacă vreunul se lega de el că are părul roșu și pistrui pe obraz, săreați în apărarea lui. PAS, Z. I 61. DLRLC
- Parcă îi scuturase cineva în față o bidinea de văpsea roșie, așa de mulți pistrui avea pe obraz. BART, E. 357. DLRLC
- 1.1. Pată (neagră). DLRLCsinonime: pată
- Trec corbii umplînd cerul de pistrui. LESNEA, A. 108. DLRLC
- Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori punctînd cu pistrui negri obrazul pămîntului. REBREANU, R. I 70. DLRLC
-
-
etimologie:
- Pistru (regional „pătat” din limba slavă (veche)) + -ui. DEX '09 DEX '98