8 definiții pentru pendulare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENDULÁRE, pendulări, s. f. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilație a unui pendul sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru; legănare. ♦ Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. ♦ Fig. Trecere (periodică) de la o stare la alta. – V. pendula.

PENDULÁRE, pendulări, s. f. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilație a unui pendul sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru; legănare. ♦ Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. ♦ Fig. Trecere (periodică) de la o stare la alta. – V. pendula.

pendulare sf [At: IBRĂILEANU, A. 123 / Pl: ~lări / E: pendula] 1 Oscilație a unui pendul (3) sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru. 2 (Pgn) Legănare a unei persoane. 3 Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. 4 (Fig) Trecere periodică dintr-un loc într-altul a unei populații Si: fluctuație. 5 (Fig) Trecere bruscă și periodică de la o stare la alta și invers. 6 (Fig) Trecere frecventă a unei persoane de la o stare la alta. 7 (Fig) Imposibilitate a unei persoane de a lua o hotărâre.

PENDULÁRE, pendulări, s. f. Faptul de a pendula; oscilația unui pendul (sau a unui obiect asemănător cu un pendul) față de poziția de echilibru; balansare, oscilare. Pendularea [scrînciobului] s-a micșorat. IBRĂILEANU, A. 123.

PENDULÁRE s.f. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilare. [< pendula].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

penduláre s. f., g.-d. art. pendulắrii; pl. pendulắri

penduláre s. f., g.-d. art. pendulării; pl. pendulări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PENDULÁRE s. v. balansare.

PENDULARE s. balans, balansare, clătinare, legănare, oscilare, oscilație.

Intrare: pendulare
pendulare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pendulare
  • pendularea
plural
  • pendulări
  • pendulările
genitiv-dativ singular
  • pendulări
  • pendulării
plural
  • pendulări
  • pendulărilor
vocativ singular
plural