9 definiții pentru patina (învechi)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PATINA1, patinez, vb. I. 1. Refl. (Despre obiecte de metal oxidabil) A căpăta patină1. ♦ A se uza, a se învechi. 2. Tranz. A face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de artă) să capete patină1, a da patină1. – Din fr. patiner.

PATINA1, patinez, vb. I. 1. Refl. (Despre obiecte de metal oxidabil) A căpăta patină1. ♦ A se uza, a se învechi. 2. Tranz. A face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de artă) să capete patină1, a da patină1. – Din fr. patiner.

patina1 [At: C. PETRESCU, Î. I. 263 / Pzi: ~nez / E: fr patiner] 1 vr (D. obiecte de cupru sau de orice alt metal oxidabil, de piatră, d. construcții, clădiri etc.) A căpăta patină Si: a se învechi, a se oxida, a se rugini. 2 vr (Pan; d. obiecte de îmbrăcăminte) A se uza. 3 vtf (D. obiecte de artă, de metal, de piatră etc.) A trata suprafața cu anumite substanțe, pentru a face să capete patină1.

PATINA2 vb. I. tr. (Despre timp) A acoperi cu patină2 [în DN]. [< fr. patiner].

PATINA2 vb. I. refl. (despre obiecte, construcții de metal, de piatră etc.) a se acoperi cu patină2. II. tr. (despre timp) a face să capete patină2. (< fr. patiner)

A PATINA2 ~ez tranz. (obiecte de metal, de lemn, de piatră etc.) A face să se patineze (pe cale naturală sau prin procedee tehnice speciale). /<fr. patiner

A SE PATINA pers. 3 se ~ea intranz. (despre obiecte de metal, de lemn sau despre clădiri) A se acoperi cu patină. /<fr. patiner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

patina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. patinez, 3 patinea; conj. prez. 1 sg. să patinez, 3 să patineze

patina (a ~) vb., ind. prez. 3 patinea

patina (a căpăta patină, a se da pe gheață) vb., ind. prez. 1 sg. patinez, 3 sg. și pl. patinea

Intrare: patina (învechi)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • patina
  • patinare
  • patinat
  • patinatu‑
  • patinând
  • patinându‑
singular plural
  • patinea
  • patinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • patinez
(să)
  • patinez
  • patinam
  • patinai
  • patinasem
a II-a (tu)
  • patinezi
(să)
  • patinezi
  • patinai
  • patinași
  • patinaseși
a III-a (el, ea)
  • patinea
(să)
  • patineze
  • patina
  • patină
  • patinase
plural I (noi)
  • patinăm
(să)
  • patinăm
  • patinam
  • patinarăm
  • patinaserăm
  • patinasem
a II-a (voi)
  • patinați
(să)
  • patinați
  • patinați
  • patinarăți
  • patinaserăți
  • patinaseți
a III-a (ei, ele)
  • patinea
(să)
  • patineze
  • patinau
  • patina
  • patinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

patina, patinezverb

  • 1. reflexiv (Despre obiecte de metal oxidabil) A căpăta patină. DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. tranzitiv A face (prin diverse procedee tehnice) ca un obiect (metalic, de artă) să capete patină, a da patină. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.