patent⁴, ~ă a [At: DN³ / Pl: ~nți, ~e / E: lat patens] (Blg; d. părți similare ale unui organ) Bine distinct și răsfirat.

patent², ~ă a [At: ODOBESCU, S. I, 431 / Pl: ~nți, ~e / E: fr patent] (D. însușiri, acțiuni, manifestări etc. ale oamenilor) 1 Evident. 2 Autentic. 3 Notoriu.

patent³, ~ă [At: C. PETRESCU, C. V. 44 / Pl: ~nți, ~e / E: ger Patent] 1 a (D. sisteme și obiecte tehnice) Constituit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare sau pentru a putea fi folosit ușor Si: practic. 2-3 sn, a (Șîs Clește ~) (Clește) cu suprafață mare de prindere, cu care se pot executa diferite operații de apucare, de tăiere etc. 4 sf (Reg) Capsă de încheiat hainele. 5 sn (Reg) Târnăcop special, folosit în mine Si: (reg) chilaviță. 6 Punct, ochi de tricotaj care permite o elasticitate mai mare.

PATENT², -Ă, patenți, -te, adj. Care nu se poate tăgădui, evident. Minciună patentă. ▭ Rezultatul fu ceva mai bun decît patentul meu nesucces din ziua precedentă. GALACTION, O. I 233.

PATENT³, -Ă, patenți, -te, adj. (Despre încuietori, lacăte etc.) Construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare etc. Deschise. lacătul său patent. C. PETRESCU, C. V. 44. Clește patent (și substantivat, n.) = clește special cu care se pot executa diferite operații de apucare, tăiere etc. ♦ (Substantivat, f.) Capsă (1).

PATENT³, -Ă adj. (Bot.; despre părți similare ale unui organ) Bine distinct și răsfirat. [< lat. patens].

PATENT², -Ă adj. (Despre încuietori, lacăte) Construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare. ◊ Clește patent (și s.n.) = clește pentru tăiat și lucrat sîrmă. // s.f. Capsă. [< germ. Patent].

PATENT¹, -Ă adj. (Despre acțiuni sau manifestări ale oamenilor) De netăgăduit; autentic, evident. [< fr. patent, it. patente].

PATENT³, -Ă I. adj. (despre încuietori, lacăte) construit în chip special pentru a prezenta garanții de soliditate, de bună funcționare. ♦ clește ~ (și s. n.) = clește pentru tăiat și lucrat sârmă. II. s. f. capsă. (< germ. Patent)

PATENT², -Ă adj. (despre acțiuni, manifestări ale oamenilor) de netăgăduit; autentic, evident. (< fr. patent)

PATENT² ~tă (~ți, ~te) (despre sisteme tehnice) Care exclude defectele în procesul de funcționare; cu garanții de funcționare bună. ◊ Clește ~ clește special pentru apucat și tăiat sârma, tabla etc. /<germ. Patent

PATENT¹ ~tă (~ți, ~te) (despre manifestări ale oamenilor) Care exclude orice contestare; de netăgăduit; incontestabil. /<fr. patent

patent a. învederat: un adevăr patent.

*patént, -ă adj. (fr. patent, d. lat. pátens, -éntis, care e deschis, d. patére, a fi deschis). Absolut evident, absolut manifest: prostie patentă.

patent¹ adj. m., pl. patenți; f. patentă, pl. patente

patent¹ adj. m., pl. patenți; f. patentă, pl. patente

patent (care prezintă garanții, evident) adj. m., pl. patenți; f. sg. patentă, pl. patente

PATENT adj. v. evident.

PATENT adj. v. autentic, bun, curat, veritabil.

patent adj. v. AUTENTIC. BUN. CURAT. VERITABIL.

PATENT adj. evident, învederat, notoriu, vădit, (fig.) patentat. (O hoție ~.)