pasmant sn [At: KLEIN, D. 153 / V: ~sament, ~ment, posom~, posomont / Pl: ~uri / E: fr passement, posomant, posomont, ger Posament, mg poszomónt] (Îrg) Firet pentru împodobit haine, draperii etc.

PASMANT, pasmanturi, s. n. (Învechit) Panglică sau împletitură din fire de aur, de mătase sau de lînă, cu care se împodobește o haină sau o mobilă; ceapraz. (Atestat în forma posomant) În altă chilie află haine împărătești... toate numai posomanturi și pietre scumpe. RETEGANUL, P. II 4. – Variantă: (Transilv.) posomant s. n.

PASMANT ~uri n. înv. reg. Ceapraz cu care se împodobesc hainele, draperiile sau mobila. /<fr. passement

pasmant n. ceapraz. [Ung. PASZOMÁNT (din it. passamano)].

*pasmánt n., pl. e și urĭ (fr. passement, d. passer, a trece, saŭ, maĭ de grabă, d. it. passamáno, d. passare, a trece și mano, mînă; sp. pasamano; germ. posamentier, pasmant, d. fr. passementier, pasmantier; rus. pozumént; ung. paszomán, paszománt, paszomány). Vechĭ. Ceapraz. – Azĭ se zice pasanterie. În Trans. (după ung.) posomant, panglica aurie pe care femeile măritate o poartă în prejuru capuluĭ cîteva săptămînĭ după nuntă.

pasament sn vz pasmant

pasment sn vz pasmant

posomant sn vz pasmant

posomont sn vz pasmant

POSOMANT s. n. v. pasmant.

posománt, V. pasmant.

pasmant (înv., reg.) s. n., pl. pasmanturi

pasmant (înv., reg.) s. n., pl. pasmanturi

pasmant s. n., pl. pasmanturi

PASMANT s. v. ceapraz, firet.

pasmant s. v. CEAPRAZ. FIRET.

pasmant (pasmanturi), – s. n. – Ceapraz, firet. Fr. passemain. – Der. pasmantier, s. m., din fr. passementier (după Cihac, II, 480, din mag. paszoman); pasmanterie, s. f., din fr. passementerie. E dubletul lui posomant, s. n. (pasmant). În Trans., din mag. paszománt (G;aldi, Dict., 153).