35 de definiții pentru pasăre pasere (2)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÁSĂRE, păsări, s. f. 1. (La pl.) Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări. ♦ Fig. Avion. 2. Spec. Nume generic pentru păsările (1) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic; orătanie; spec. găină. ♦ Carne de pasăre (2), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. 3. (Reg.) Vrabie. 4. Compuse: pasărea-muscă = colibri; pasărea-liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire, viu colorată (Menura superba); pasărea-omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis); pasărea-cânepii = cânepar; pasărea-paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate (Paradisea apoda). [Var.: (înv. și pop.) pásere s. f.] – Lat. passer.

PÁSĂRE, păsări, s. f. 1. (La pl.) Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări. ♦ Fig. Avion. 2. Spec. Nume generic pentru păsările (1) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic; orătanie; spec. găină. ♦ Carne de pasăre (2), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. 3. (Reg.) Vrabie. 4. Compuse: pasărea-muscă = colibri; pasărea-liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire, viu colorată (Menura superba); pasărea-omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis); pasărea-cânepii = cânepar; pasărea-paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate (Paradisea apoda). [Var.: (înv. și pop.) pásere s. f.] – Lat. passer.

pasăre sf [At: PSALT. HUR. 5r/12 / V: (îvp) ~sere (Pl: paseri), (îrg) ~sire, (reg) ~sare, ~sâre, păsare, păseare / Pl: păsări, (asr) ~ri, (reg) păsuri / E: ml passer] 1 Vertebrată ovipară, cu trupul acoperit cu pene, cu membrele anterioare transformate în aripi pentru zbor și cu maxilarele acoperite de formații cornoase în formă de cioc. 2 (Reg; șîc ~a-mălaiului, ~a-șurii, ~-căsăreancă, ~-de-casă, ~-de-șură, ~-porcească, ~-suratică, ~-țigănească) Vrabie (Passer domesticus). 3 (Orn; îc) ~-de-munte Specie de vrabie care trăiește în regiunile de munte (Passer montanus). 4-5 (Orn; reg; șîc) ~-de-fân, ~-de-holdă, ~-galbenă Presură (Emberiza citrinella și calandră). 6 (Orn; reg; îf păsare) Gaiță (Garrulus glandarius). 7 (Orn; reg) Codobatură (Motacilla alba). 8 (Pop; îe) Toată ~a pe limba ei piere Fiecare plătește într-un fel sau altul pentru faptele sale. 9 (Mtp; îs) ~ măiastră Pasăre fermecată. 10 (Mtp; îs) ~ cu cioc de fier Ființă fabuloasă din basme. 11 (Reg; dep; îas) Epitet dat unui om lacom și hrăpăreț. 12 (Îs) ~ rară (cdp lat rara avis) Se spune despre ceva deosebit de rar și greu de găsit. 13 (Îcs) De-a ~a zboară Joc de copii în care jucătorii trebuie să reacționeze rapid la întrebările unei persoane, ridicând în sus mâinile în cazul când aceasta se referă la o pasăre și ținându-le nemișcate când ea se referă la altceva. 14 (Fig) Avion. 15 (Prt) Epitet la adresa țiganilor Si: cioară. 16 (Spc; mpl; șîs ~a casei, ~ de casă, ~ de curte, ~ de poiată, ~ domestică) Nume generic pentru păsările (1) crescute pe lângă casa omului Si: orătanie, (reg) cobaie, cojbăliță, galiță, oară. 17 (Prc) Găină. 18 (Prc) Carne de pasăre (16-17), folosită ca aliment. 19 (Pex) Mâncare preparată din astfel de carne. 20 (îc) ~a-liră Pasăre cu coada în formă de liră, care trăiește prin pădurile din Australia (Menura superba). 21 (Orn; îc) ~a-muscă Colibri (Trochilus). 22 (Îc) ~a-paradisului sau (rar) ~-de-paradis, paserea-raiului Pasăre cu pene bogate și frumos colorate, care trăiește în insulele Malaeziei, în China și în India (Paradisea apoda). 23 (Îc) ~a-omătului Pasăre mică cu penajul în diferite culori printre care predomină albul, care trăiește în Munții Carpați, coborând numai rareori, iarna, și în regiunile de dealuri sau de câmpie Si: (rar) presură-de-iarnă, presură-de-omăt (Pleotrophenax nivalis). 24 (Orn; îc) ~a-furtunii (sau, rar, ~-vijeliei) Furtunar (Puffinus puffinus yelkouan). 25 (Orn; pop; îc) ~-galbenă-n-cioc Mierlă (Turdus merula). 26 (Orn; îc) ~-câinească Privighetoare-roșie (Luscinia megarhynchos). 27 (Orn; Trs; îc) ~-de-aur Specie de pitulice (Phylloscopus trochillus). 28 (Trs; îc) ~-de-bere Cinteză de iarnă (Fringilla montifringilla). 29 (Trs; îc) ~-de-brădet Cocoș-de-munte (Tetrao urogallus). 30 (Mar; îac) Forfecuță (Loxia curvirostra). 31 (Ban; îc) ~-galbenă Scatiu (Carduelis spinus). 32 (Trs; îac) Grangur (Oriolus oriolus). 33 (Trs; îc) ~-de-pădure Grangur (Oriolus oriolus). 34 (Trs; îc) ~-de-hârău Sfrancioc-de-iarnă (Lanius excubitor). 35 (Reg; îac) Berbecel (Lanius collurio). 36 (Trs; îc) ~-de-uli Sfrancioc-de-iarnă (Lanius excubitor). 37 (Trs; îc) ~-țigănească Berbecel (Lanius collurio). 38 (Buc; îac) Codobatură (Motacilla alba). 39 (Trs; Mar; îc) ~ea-plugului Ciocârlie (Alauda arvensis). 40 (Trs; îac) Codobatură (Motacilla alba). 41 (Trs; îac) Pițigoi (Parus major). 42 (Trs; îc) ~a-aratului (sau ~ea-plugului) ori (Mun) ~-turbată Ciocârlie (Alauda arvensis). 43 (Mol; îc) ~-de-jir Ciocârlie-sibirică (Melanocorypha leucoptera). 44 (Mol; îc) ~-de-mătase sau (Trs) ~a-frigului Mătăsar (Bombycilla garrulus garrulus). 45 (Trs; îc) ~-de-cai sau ~a-scaiului Sticlete (Carduelis carduelis). 46 (Reg; îc) ~ea-mugurilor sau ~-roșie Căldăraș (Pyrrhula). 47 (Trs; îc) ~-domnească Cinteză (Fringilla coelebs). 48 (Îac) Sticlete (Carduelis carduelis). 49 (Îac) Căldăraș (Pyrrhula). 50 (Trs; îc) ~-împărătească Ieruncă (Terastes bobasia). 51 (Trs; îc) ~-legănată sau (Mar) ~-de-apă, (Buc) ~-de-gheață Pescărel-negru (Cinclus cinclus). 52 (Trs; îc) ~-cerească Pescărel-albastru (Aleedo atthis). 53 (Olt; îc) ~-mânuitoare Cojoaică (Certhia familiaris). 54 (Trs; îc) ~-pistriță Coțofană (Pica caudata). 55 (Buc; Mol; îc) ~-tătărească Nagâț (Vanellus vanellus). 56 (Ban; îc) ~-vorbitoare Gaiță (Garrulus glandarius). 57 (Ban; îac) Papagal (Psittacus). 58 (Trs; îc) ~a-ai-mare Bibilică (Numida meleagris). 59 (Trs; îc) ~a-câmpului sau (Mun) ~-cu-pup Ciocârlan (Galerida cristata). 60 (Reg; îc) ~a-cânepii Cânepar (Carduelis cannabina). 61 (Reg; îc) ~ea-inului Inăriță (Carduelis flammea). 62 (Reg; îc) ~a-mortului (sau ~a-morții, ~a-morților) ori ~-de-moarte, ~a-sărăciei Cucuvea (Athene nocturna). 63 (Trs; îc) ~a-pământului sau (Dob) paserea-ciobanului Sitar (Scolopax rusticola). 64 (Olt; îc) pasere-pustielnică Bufniță (Bulo bulo). 65 (Reg; îc) ~-de-balegă Pupăză (Upupa epops). 66 (Reg; îc) ~a-lui-Hristos sau ~-cu-cioc-încrucișat Forfecuță (Loxia curvirostre). 67 (Rar; îc) ~a-ogorului Ploier-ochios (Burhinus oedicnemus). 68 (Trs; îc) ~-de-noroc Specii de papagali sau canari pe care flașnetarii le foloseau pentru scoaterea biletelor de noroc. 69 (Trs; îc) ~-de-spini Pasăre nedefinită mai îndeaproape. 70 (Îrg; euf) Organ genital la oameni sau, uneori, la animale.

PÁSĂRE, păsări, s. f. 1. Vertebrat ovipar, cu corpul acoperit cu pene și cu membrele anterioare transformate în aripi pentru zbor. Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40. Toate păsările dorm, Numai eu nu mai am somn! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 163. Nu da pasărea din mînă pentru cea de pe gard (= nu lăsa să-ți scape un lucru sigur pentru unul îndoielnic). Toată pasărea pe limba ei piere (= fiecare plătește într-un fel sau altul pentru faptele sale). ◊ Pasăre de curte v. curte. Pasăre călătoare v. călător (3). Pasăre măiastră v. măiestru. ◊ Fig. Pasăre de fier = avion. Trăim într-un veac în care... păsări de fier brăzdează văzduhul. SADOVEANU, E. 62. Lapte de pasăre v. lapte. 2. Compuse: pasăre-muscă = colibri (Trochilus palia). Ochii așteptau fără mirare să vadă apărînd și făpturi potrivite priveliștii: șerpi groși cît brațul, pasărea-muscă, o maimuță balansîndu-se în leagănul de liane. C. PETRESCU, R. DR. 214; pasărea-omătului = pasăre mică, cu pene de diferite culori, predominînd culoarea albă; trăiește în munții Carpați și rareori la șes (Montifringilla nivalis, Fringilla nivalis). Pasărea-omătului... mai cu seamă în munții Carpaților se află într-un număr foarte însemnat. MARIAN, O. I 386; pasărea-paradisului v. paradis; pasărea-cînepei = cînepar; pasărea-morții = cucuvea; pasăre-tătărască = nagîț; pasăre-țigănească = codobatură. – Pl. și: pasări (BUJOR, S. 90, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 219). – Variantă: pásere, paseri (SADOVEANU, O. II 540, GÎRLEANU, L. 42, ISPIRESCU, L. 17), s. f.

PÁSĂRE păsări f. Animal vertebrat ovipar, având corpul acoperit cu pene, aripi adaptate, de obicei, pentru zbor, și un cioc în partea anterioară a capului. ~ domestică. ~ de pădure. ~ migratoare.~ călătoare pasăre care pleacă iarna în țările calde. ~-muscă pasăre tropicală de talie foarte mică, cu cioc lung, subțire, cu penaj viu colorat, strălucitor, care poate zbura foarte iute; colibri. ~-liră pasăre australiană cu coada în formă de liră (la bărbătuși). ~ea-paradisului v. PARADIS. ~ măiastră pasăre înzestrată în credințele populare cu puteri supranaturale; pasăre năzdrăvană. [G.-D. păsării] /<lat. passer

pasăre f. animal ovipar cu două picioare, având pene și aripi; pasăre măiastră, înzestrată cu graiu omenesc, aduce vești de pe cea lume sau de pe tărâmul celălalt: iat’o pasăre măiastră prinsă ’n luptă c’un balaur AL. pasăre muscă, păsărică din America cu colori sclipitoare; pasărea paradisului, pasăre din India însemnată prin penișul și micimea ei; pasăre tătărească, nagăț; pasăre țigănească, codobatură. [Lat. PASSAREM = PASSEREM].

pásăre f., pl. păsărĭ (lat. pássar, pássaris îld. pásser, pásseris, vrabie; it. pássera, pássero și passere, vrabie; sp. pájaro, pasăre, pg. pássaro, pasăre). Animal vertebrat ovipar înaripat și acoperit de pene: se știŭ 10.000 de speciĭ de păsărĭ viĭ și 500 fosile. Ban. Oaș. Vrabie. Ca pasărea (Mold.), foarte răpede: a trecut ca pasărea. Pasăre măĭastră, pasăre cu vorbă omenească în poveștĭ. Pasărea muscă, colibri. Pasărea paradisuluĭ, o păsărică din Oceania cu pene foarte frumoase și înfoĭate. Pasăre tătărească, nagîț (care, după credința poporuluĭ, pin strigătu eĭ, denunța Tătarilor năvălitorĭ locu unde se ascundeaŭ Româniĭ). Prov. Toată pasărea pe limba eĭ pere, orĭ-ce pasăre pin strigătu eĭ atrage vînătoru, orĭ ce om pin faptele luĭ rele se compromite.

PÁSERE s. f. v. pasăre.

om-pásăre s. m.1. Om care încearcă să zboare cu aripi improvizate ◊ „Clubul oamenilor-pasăre [...] Cu toate că numărul lor nu este mare, membrii acestui club sunt foarte activi și au luat parte la numeroase demonstrații de zboruri cu aripi improvizate.” R.l. 3 I 74 p. 6. ◊ Omul-pasăre. Francezul B.B. a creat ingeniosul dispozitiv din imagine, prevăzut cu un motor și cu pânze, care permite omului să zboare aidoma unei păsări, însă numai deasupra unei suprafațe plane, fără obstacole.” Sc. 15 X 78 p. 5; v. și R.l. 26 III 74 p. 6. ♦ 2. Zburător la circ ◊ „Vom pătrunde sub cupola circului, în lumea acelor «nebuni sublimi», cum le spunea cu drag Chaplin, a «oamenilor-păsări», cum i-a numit de-a lungul anilor circul – zburătorii.” I.B. 10 IV 74 p. 3 (din om + pasăre)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pásăre s. f., g.-d. art. pắsării; pl. pắsări

pásăre s. f., g.-d. art. păsării; pl. păsări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÁSĂRE s. (ORNIT.) 1. zburătoare. 2. orătanie, (reg.) cobaie, cojbăliță, galiță, gujălie, oară. (Crește păsări pe lângă casă.) 3. pasăre de pradă = pasăre răpitoare; pasăre răpitoare = pasăre de pradă. 4. pasărea-furtunii v. furtunar; pasărea-muscă v. colibri; pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) = (reg.) presură-de-iarnă, presură-de-omăt; pasărea-paradisului (Paradisea apoda) = (reg.) pasărea-raiului.

PASĂRE s. v. membru, penis, vrabie.

PASĂRE s. (ORNIT.) 1. zburătoare. 2. orătanie, (reg.) cobaie, cojbăliță, galiță, gujălie, oară. (Crește ~ări pe lîngă casă.) 3. pasărea-furtunii (Puffinus puffinus yelkouan) = furtunar, (rar) pasărea-vijeliei; pasărea-muscă (Trochilus) = colibri; pasărea-omătului (Plectrophenax nivalis) = (reg.) presură-de-iarnă, presură-de-omăt; pasărea-paradisului (Paradisea apoda) = (reg.) pasărea-raiului.

pasăre s. v. MEMBRU. PENIS. VRABIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pásăre (pắsări), s. f.1. Vertebrat ovipar cu corpul corpul acoperit cu pene; zburătoare. – 2. Organ genital masculin. – Istr. pǫsăre. Lat. passarem, forma vulgară a lui passerem (Pușcariu 1280; Candrea-Dens., 1350; REW 6268), cf. it. passero, prov. paser, cat. passara, sp. pájaro, port. pássaro. Pentru sensul al doilea, cf. pulă și can. pájaro.Der. păsăresc, adj. (de pasăre; confuz, încurcat); păsărește, adv. (încurcat, confuz); păsăreț, s. n. (mulțime de păsări); păsărică, s. f. (pasăre mică; organ genital); păsărime, s. f. (mulțime de păsări); păsăroi, s. m. (pasăre mare; Trans., vrăbioi); păsărar, s. m. (vînător, vînzător sau crescător de păsări; uliu, erete).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pásăre, păsări, s.f. – (ornit.; mit.) Pasărea Măiastră, animal mitologic autohton. „Este o pasăre alegorică ce poate fi stăpânită limitat de om și e totodată o pasăre justițiară. Reprezentată ca o pasăre multicoloră și strălucitoare, cu forțe magice inepuizabile, Pasărea Măiastră are rang regal și e slujită la nevoie de toate celelalte păsări. Intervențiile ei sunt mai ales pasive, iar relațiile cu omul sunt întotdeauna echitabile” (Kernbach, 1989). Pasărea Măiastră face parte dintr-un grup de păsări avimorfe, alături de Pajura și Pasărea de foc. Poartă mesajele zânelor și ale arhe-demonilor (Vulcănescu, 1987). „Păsările mitice ale diferitelor popoare (Phoenix, Garuda, Măiastra etc.) întruchipează un principiu solar și al regenerării veșnice a vieții. Una din funcțiile lor este de a fi agenți de legătură dintre pământ și cer, dintre lumea de aici și cea de dincolo” (Evseev, 2001: 140). E atestată în folclorul din Maramureș, Chioar, Codru și Lăpuș: „Cine m-o aflat pe mine / Om pemintean n-a si nime, / Numai Pasărea Măiastră / Ș-a zbura maicii-n fereastră / Și maicii i-a povesti / Unde mi-am putut muri” (Calendar, 1980: 76); „Fă-mă, Domane, ce mi-i fa, / Fă-mă pasăre măiastră / Să bat cu aripile, / Să descui ferestrile; / Să bat boare de lumină, / Să văd pe badea cum cină” (Memoria, 2001: 95; Nănești); „Te du unde cocoș negru nu cântă / Șî pasăre măiastră nu umblă” (Ștețco, 1990: 59; Borșa). ♦ (onom.) Pasăre, Pasare, Păsărică, nume de familie (89 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Lat. passer „vrabie” (Șăineanu, Scriban; Pușcariu, CDDE, cf. DER; DEX, MDA).

PĂSĂRELE. Subst. Pasăre, păsărea (dim.), păsărică (dim.), păsăruică, păsăroi (augm.); păsări cîntătoare, cîntăreți de pădure (poetic). Alunar, gaiță de munte, nucar; botgros, cireșar; botroș; canar; cinteză, pențiu, cintez, cintezoi; cioară, cioroi; ciocănitoare; ciocîrlie, ciocîrlan; cînepar; pietroșel cînepiu, pietroșelul-cînepii, pasărea-cînepii; codobatură, prundaș; codroș; colibri, pasărea-muscă; coțofană, caragață; țarcă, țărcoi (reg.); fisă; fisă-de-cîmp; fîsă-de-munte; florean, florinte, brotăcel (rar); fluieraș; forfecuță, papagal-de-brazi; grangur, cinflor (reg.), zamfiră (reg.); graur; guguștiuc, porumbel-rîzător; lăcustar; lăstun, lăstunaș (dim.); lăstun de apă, lăstun de mal; mărăcinar; mătăsar; mierlă, mierliță (dim.), mierlică (rar), mierlușcă (reg.), mierluță (pop.), mierloi; papagal, papagaliță (rar); pasărea-omătului; pietrar, pietroaică, pietroșel, pietroșel sur; pitulice, sfredeluș; pițigoi, pițiguș (reg.); privighetoare, filomelă (înv;); rîndunică, rîndunea, rîndunel; scatiu; scorțar, scorțăraș, scorțărel; stăncuță, stancă (pop.), ceucă, ceucuță (dim.), papagal-țigănesc (pop.); sticlete, sticlețel (dim.); sturz, sturzișor (dim.), sturzuleț, sturzoaică (rar), cocoșar; turturea, turturică, turtureluță (dim., rar), turturel; țiclete, țiclean, țoi (reg.); urzicar; vrabie, vrăbiuță (dim.), vrăbioară, vrabete (reg.), vrăbioi, pasăre (reg.). Ornitologie. Ornitolog. Ornitofil (rar). Adj. Păsăresc (rar); ornitologic. Vb. A zbura, a-și lua zborul. A ciripi, a cînta. A oua; a cloci, a scoate pui. A(-și) face cuib. Adv. Păsărește (rar). V. glasuri de păsări.

PĂSĂRI ACVATICE. Subst. Pasăre acvatică, pasăre de apă; pasăre de baltă; pasăre marină. Albatros; becață, becațină; bîtlan, stîrc cenușiu; bîtlănaș; bodîrlău, cufundar, corcodel (reg.); bodîrlău-cu-ferestrău; bou-de-baltă, buhai-de-baltă; călifar alb; călifar roșu; ciovică; ciovilică-de-mare; corlă, găinușă de baltă; chirighiță; cocor, cocoară (reg.); cufundar, cufundac; cocostîrc, barză (neagră, cernită, grivă); cormoran, corb-de-mare; egretă, erodiu, stîrc alb; gîscă, gîsculiță (dim.), gîscan, gîscoi (rar), gînsac (pop.), gîscă sălbatică, gîrliță; lebădă, lebejoară (dim.), lebediță (dim., pop.), lebădoi (rar); lișiță; lopâtar; nagîț, bibic, ciovică (reg.), pasăre-tătărască; pelican, babiță; pescar; pescăraș, pescărel; pescăriță; pescăruș; ploier; rață, rață domestică, rață sălbatică, rățușcă (dim.); rățișoară, râțucă (rar), rățoi, rățoiaș (dim., rar); stîrc, stîrculeț (dim.); stircul-mare cenușiu; stîrcul-alb nobil; stîrcul-galben; stîrcul-purpuriu; stîrcul-pitic; țigănuș. Vb. A înota, a se scufunda, a plonja. V. glasuri de păsări.

PĂSĂRI DOMESTICE. Subst. Păsări domestice, păsări de curte, orătănii, cobăi (reg.), gobăi (reg.), galițe (reg.), oare (reg.). Găină, găinușă (dim.), cobaie (reg.), cloșcă, cloță (reg.); cocoș, cocoșel (dim.), cucurigu. Bibilică, pichere (reg.); bibiloi, picheroi (reg.). Curcă, curcioaică (rar); curcan, curcănaș (dim.). Rață, rățușcă (dim.), rățișoară, rățucă (rar); rățoi, rățoiaș (dim.). Gîscă, gîsculiță (dim.); gîscan, gîscoi (rar), gînsac (pop;). Păun, păunaș (dim.), păunei; păuniță, păună (rar); păunărie (rar). Porumbel, porumb (pop.), porumbaș (pop.), hulub (reg.), hulubaș (dim., reg.), hulubel (reg.); porumbiță, porumbioară (rar), porumbă (pop.), porumbea (reg.), hulubiță (dim., reg.). Pui, puișor (dim.), puiuc (rar), puiuleț, puigan (reg.), puiandru (augm.); puica, puicuță (dim.), puichiță (rar), puiculiță (pop.), puiculeană (pop.). Boboc (de rață, de gîscă), bobocel (dim.). Avicultură. Avicultor. Găinărească, găinăriță (rar); gîscar. Vb. A ciuguli; a oua; a cloci. V. glasuri de păsări.

ochi de pasăre (sedim.), (engl.= bird’s eye) structură internă a lutitelor argiloase sau calcaroase determinată de precipitarea calcitului în porii formați prin degazeificarea și deshidratarea sedimentului inițial (pori „fenestrali”). Forma asimetrică, triunghiulară, a acestora și alinierea lor în strat, întotdeauna cu vârful în sus, conferă acestor structuri un caracter → geopetal, prin care s-ar putea recunoaște poziția normală sau răsturnată a stratelor care le conțin. Sin. ochi de calcit, structuri fenestrale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PASĂREA COLIBRI, grup pop-folk românesc. Constituit în 1992 în formula Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș (înlocuit cu Marius Bațu în 2001) și Vladi Cnejevici. Grup de vedete (trei soliști vocali), abordează repertoriul consacrat pop-folk, dar și piese originale, cu recorduri de vânzări. Discografie selectivă: „În căutarea cuibului pierdut”, „Colibri”, „Încă două mii de ani”.

Gagea silvatica Loud. (syn. G. lutea Ker-Gawl.), « Laptele păsării ». Specie care înflorește primăvara. Flori, pînă la 7, în capitule reunite într-o paniculă corimbiformă, foliolele periantului oblonge, în interior galbene, în exterior verzi, staminele la jumătate din lungimea foliolelor. Bracteele florale, 2, aproape opuse. Frunzele radicale liniar-lanceolate, cca 4 cm lățime, plane, acuminate, cu 3 nervuri. Tulpină, cca 18 cm înălțime, la bază cu un singur bulb ovat.

STRELITZIA Banks, STRELIȚIA, PASĂREA PARADISULUI, fam. Musaceae. Gen originar din Africa de S, 4 specii, cuprinzînd plante viguroase, perene, lemnificate la bază, cu rădăcini puternice și adînc înfipte în pămînt. Frunze mari, persistente, glauce, lung-pețiolate, cu lamina larg-eliptică, pieloase, glabre, mai scurte decît pețiolul. Numele de pasărea paradisului se datorește florilor sale (galbene-portocalii-albăstrui) grupate în inflorescențe curioase (asemenea unor păsări exotice), ce apar dintr-o teacă ascuțită în formă de carenă (verde cu margini roșietice-strălucitoare), succesiv, prelungindu-se în acest fel perioada înfloritului. Periantul format din 6 diviziuni, 3 exterioare, îngust-lanceolate cu vîrf lung, ascuțit, galbene-portocalii și 3 interioare, din care 2 în formă sagitată, așezate în pereche, apropiate, formînd deci, aparent, un singur organ. Într-un pliu al acestui organ se află cele 5 stamine și stilul.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a învăța pasărea să zboare expr. (iron.d. oameni) a învăța un lucru pe cineva mai competent / mai experimentat decît sine în respectivul domeniu.

ca pasărea pe cracă expr. (pop.) trecător, efemer.

ficat de pasăre expr. polițist.

pasăre de noapte expr. (eufem.) prostituată.

Intrare: pasăre
substantiv feminin (F114)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasăre
  • pasărea
plural
  • păsări
  • păsările
genitiv-dativ singular
  • păsări
  • păsării
plural
  • păsări
  • păsărilor
vocativ singular
plural
pasere1 (pl. paseri) substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasere
  • paserea
plural
  • paseri
  • paserile
genitiv-dativ singular
  • paseri
  • paserii
plural
  • paseri
  • paserilor
vocativ singular
plural
pasere2 (pl. păseri) substantiv feminin
substantiv feminin (F114)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pasere
  • paserea
plural
  • păseri
  • păserile
genitiv-dativ singular
  • păseri
  • păserii
plural
  • păseri
  • păserilor
vocativ singular
plural

pasăre pasere (2)

  • 1. (la) plural Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. (la) singular Animal din această clasă.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Păsări de apă albe se înalță pe vîrful catargelor. SAHIA, N. 40.
        surse: DLRLC
      • Toate păsările dorm, Numai eu nu mai am somn! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 163.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie Nu da pasărea din mînă pentru cea de pe gard = nu lăsa să-ți scape un lucru sigur pentru unul îndoielnic.
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. expresie Toată pasărea pe limba ei piere = fiecare plătește într-un fel sau altul pentru faptele sale.
    • 1.2. (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.5. figurat Pasăre de fier = avion
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Trăim într-un veac în care... păsări de fier brăzdează văzduhul. SADOVEANU, E. 62.
        surse: DLRLC
  • 2. prin specializare Nume generic pentru păsările domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: orătanie un exemplu
    exemple
    • Pasăre de curte.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: