opțiuni
  • info

13 definiții pentru parafa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARAFA, parafez, vb. I. Tranz. 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. ♦ Spec. A pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. – Din fr. parapher.

PARAFA, parafez, vb. I. Tranz. 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. ♦ Spec. A pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. – Din fr. parapher.

parafa vt [At: HAMANGIU, C. C. 20 / Pzi: ~fez / E: fr parafer] 1 (C. i. acte, documente etc.) A semna prin parafă (4-6). 2 A întări prin semnătură cu parafă (7). 3 A aplica o parafă (4-7). 4 (Spc; c. i. proiecte de tratate ori acorduri internaționale) A întări prin semnătură prescurtată acordul împuterniciților statelor participante. 5 (C. i. registre, dosare) A pecetlui cu ceară roșie ca să nu se poată scoate sau adăuga foi Vz sigila. corectat(ă)

PARAFA, parafez, vb. I. Tranz. 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. (Fig.) Istoria nu e pentru noi un capitol încheiat, parafat și sigilat cu peceți. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 4/1. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie de registru în parte; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie cusătura unui registru sau a unui dosar ca să nu se poată scoate sau adăuga foi.

PARAFA vb. I. tr. A pune o parafă pe un act. ♦ A pecetlui un registru la sfîrșit cu ceară roșie și sigiliu pentru a nu se putea scoate sau adăuga foi. [< fr. parapher].

PARAFA vb. tr. a întări (un act, un tratat) prin semnătură cu parafă. ◊ a pecetlui un registru la sfârșit cu ceară roșie și sigiliu. (< fr. parapher)

A PARAFA ~ez tranz. 1) (documente, acte etc.) A înzestra cu o parafă. 2) (acorduri, tratate internaționale) A semna în prealabil cu inițialele numelor împuterniciților. 3) (registre sau dosare) A pecetlui cu ceară roșie, prinzând capetele șnurului de legătură (pentru a împiedica scoaterea sau adăugarea unor foi). /<fr. parafer

parafà v. 1. a pune o parafă (la iscălitură); 2. a parafà un registru (comercial), a iscăli fiecare foaie: judecătorul va parafa registrul.

*paraféz v. tr. (fr. parafer). Iscălesc cu trăsăturile caracteristice iscălituriĭ mele, maĭ ales vorbind de registre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

parafa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. parafez, 3 parafează; conj. prez. 1 sg. să parafez, 3 să parafeze

parafa (a ~) vb., ind. prez. 3 parafează

parafa vb., ind. prez. 1 sg. parafez, 3 sg. și pl. parafează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PARAFA vb. (înv.) a scripisi. (A ~ un act.)

PARAFA vb. (înv.) a scripisi. (A ~ un act.)

Intrare: parafa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parafa
  • parafare
  • parafat
  • parafatu‑
  • parafând
  • parafându‑
 singular plural
  • parafează
  • parafați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parafez
 (să)
  • parafez
  • parafam
  • parafai
  • parafasem
a II-a (tu)
  • parafezi
 (să)
  • parafezi
  • parafai
  • parafași
  • parafaseși
a III-a (el, ea)
  • parafează
 (să)
  • parafeze
  • parafa
  • parafă
  • parafase
plural I (noi)
  • parafăm
 (să)
  • parafăm
  • parafam
  • parafarăm
  • parafaserăm
  • parafasem
a II-a (voi)
  • parafați
 (să)
  • parafați
  • parafați
  • parafarăți
  • parafaserăți
  • parafaseți
a III-a (ei, ele)
  • parafează
 (să)
  • parafeze
  • parafau
  • parafară
  • parafaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

parafa, parafezverb

  • 1. A semna prin parafă, a întări un act prin semnătură cu parafă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: scripisi
    • format_quote figurat Istoria nu e pentru noi un capitol încheiat, parafat și sigilat cu peceți. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 4/1. DLRLC
    • 1.1. prin specializare A pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. A aplica o parafă pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: pecetlui sigila
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.