17 definiții pentru pământesc pămentesc pămintesc pementesc pemintesc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pământesc, ~ească a [At: COD. VOR. 126/4 / V: (înv) pămen~, pămin~, pemen~, pemin~ / Pl: ~ești / E: pământ + -esc] 1 (Îoc ceresc) Care aparține pământului (73). 2 De pe pământ (73). 3 Care trăiește pe pământ (73) Si: terestru. 4 Privitor la pământ (73). 5 Specific pământului (73). 6 Care există în mod real, material, concret. 7 (Pex; irn) Prozaic. 8 (Fig) Specific firii omului Vz omenesc. 9 (Pex) Trupesc. 10-15 Pământean (6, 8-12). 16-17 (Înv; îs) Obicei ~ Obiceiul pământului (147-148). 18 (Îvp; îoc bisericesc) Laic.

PĂMÂNTÉSC, -EÁSCĂ, pământești, adj. 1. De pe pământ, specific pământului; terestru. ♦ P. ext. Propriu omului; omenesc; fizic, trupesc. 2. Băștinaș, autohton. 3. Laic; civil. – Pământ + suf. -esc.

PĂMÂNTÉSC, -EÁSCĂ, pământești, adj. 1. De pe pământ, specific pământului; terestru. ♦ P. ext. Propriu omului; omenesc; fizic, trupesc. 2. Băștinaș, autohton. 3. Laic; civil. – Pământ + suf. -esc.

PĂMÂNTÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care ține de pământ; propriu pământului. 2) rar Care este caracteristic pentru pământeni; de pământean; lumesc; omenesc. /pământ + suf. ~esc

pământesc a. ce ține de pământul nostru, de lume: viață pământească.

pămentesc, ~ească a vz pământesc

pămintesc, ~ească a vz pământesc

pementesc, ~ească a vz pământesc[1] corectată

  1. În original, tipărit greșit: vz pământenesc LauraGellner

pemintesc, ~ească a vz pământesc

pămîntésc, -eáscă adj., pl. m. și f. eștĭ (d. pămînt). Terestru, al pămîntuluĭ: globu pămîntesc. Terestru, de pe pămînt: vĭață pămîntească. – Vechĭ și pemint-, pement- și pămint-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pământésc adj. m., f. pământeáscă; pl. m. și f. pământéști

pământésc adj. m., f. pământeáscă; pl. m. și f. pământéști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂMÂNTÉSC adj. 1. terestru, (livr.) teluric, (rar) terian. (Bogății ~.) 2. omenesc. (Obiceiuri ~.) 3. fizic, trupesc. (O iubire ~.)

PĂMÂNTÉSC adj. v. civil, laic, lumesc, mirean, mirenesc, pamântean, profan.

PĂMÂNTÉSC adj. s. v. aborigen, autohton, băștinaș, indigen, neaoș, pământean.

PĂMÎNTESC adj. 1. terestru, (livr.) teluric, (rar) terian. (Bogății ~.) 2. omenesc. (Obiceiuri ~.) 3. fizic, trupesc. (O iubire ~.)

pămîntesc adj. v. CIVIL. LAIC. LUMESC. MIREAN. MIRENESC. PĂMÎNTEAN. PROFAN.

pămîntesc adj., s. v. ABORIGEN. AUTOHTON. BĂȘTINAȘ. INDIGEN. NEAOȘ. PĂMÎNTEAN.

Intrare: pământesc
pământesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pământesc
  • pământescul
  • pământescu‑
  • pământească
  • pământeasca
plural
  • pământești
  • pământeștii
  • pământești
  • pământeștile
genitiv-dativ singular
  • pământesc
  • pământescului
  • pământești
  • pământeștii
plural
  • pământești
  • pământeștilor
  • pământești
  • pământeștilor
vocativ singular
plural
pămentesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pămintesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pementesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pemintesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)