13 definiții pentru terestru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERÉSTRU, -Ă, tereștri, -stre, adj. Care aparține Pământului, privitor la Pământ, de (pe) Pământ; pământesc. – Din fr. terrestre.

TERÉSTRU, -Ă, tereștri, -stre, adj. Care aparține Pământului, privitor la Pământ, de (pe) Pământ; pământesc. – Din fr. terrestre.

TERÉSTRU, -Ă, tereștri, -stre, adj. Care se referă la planeta noastră; de pămînt sau de pe pămînt, al pămîntului; pămîntesc. Glob terestru.Numai cîrdurile de păsări, picînd deodată din cer, pot să acopere atît de repede și de total o suprafață terestră, făcînd-o de nerecunoscut. BOGZA, C. O. 158. ♦ De natură materială. Unii pregătindu-se să cucerească situații politice, alții avere, alții mai știu eu ce satisfacții terestre. C. PETRESCU, C. V. 22. ◊ Magnetism terestru v. magnetism.

TERÉSTRU, -Ă adj. Referitor la Pământ, de (pe) Pământ; pământesc. [Cf. fr. terrestre, lat. terrestris].

TERÉSTRU, -Ă adj. referitor la Pământ, de (pe) Pământ; pământesc. ◊ de natură materială. (< fr. terrestre, lat. terrestris)

TERÉSTRU ~ stră (~ ștri, ~ stre) 1) Care ține de pământ; propriu pământului; pământesc. 2) Care trăiește pe pământ; de pe pământ. 3) Care se realizează pe pământ. Transport ~. [Sil. -res-tru] /<fr. terrestre, lat. terrestris

*teréstru, -ă adj. (lat. terrestris, d. terra, pămînt). Al planeteĭ noastre: globu terestru. De uscat, de pe uscat: planete terestre, armata terestră. Fig. De pe acest pămînt, din această lume: gîndirĭ terestre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teréstru adj. m., pl. teréștri; f. teréstră, pl. teréstre

teréstru adj. m., pl. teréștri; f. sg. teréstră, pl. teréstre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TERÉSTRU adj. v. pământesc.

TERESTRU adj. pămîntesc, (livr.) teluric, (rar) terian. (Viața ~.)

Terestru ≠ extraterestru


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

OBIECTIV PENTRU TRAGERILE TERESTRE țintă punctuală, liniară sau zonală asupra căreia urmează a se executa tragerea cu armamentul de la bord sau a se lansa bombele.

Intrare: terestru
terestru adjectiv
adjectiv (A97)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • terestru
  • terestrul
  • terestru‑
  • terestră
  • terestra
plural
  • tereștri
  • tereștrii
  • terestre
  • terestrele
genitiv-dativ singular
  • terestru
  • terestrului
  • terestre
  • terestrei
plural
  • tereștri
  • tereștrilor
  • terestre
  • terestrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)