16 definiții pentru păși


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păși [At: PSALT. HUR. 29v/17 / Pzi: esc / Imt: (reg) păși / E: / pas2] 1 vi A face unul sau mai mulți pași2 (1). 2 vi A înainta pas cu pas. 3 vi A parcurge o distanță mergând pe jos. 4 vi A se deplasa pe jos, călcând pe ceva. 5 vi (Fig) A progresa. 6 vt (Înv; îe) A ~ pe cineva din urmă A urma foarte de aproape pe cineva, a merge imediat după cineva. 7 vt (Îae) A se lua după cineva Si: a urmări. 8 vi (Cu determinările „înainte” sau „mai departe”; șfg) A înainta. 9 vi (Înv; cu determinarea „împotrivă”) A se împotrivi. 10 vi (Înv; cu determinarea „la mijloc”) A interveni ca mediator. 11 vt (Rar; c. i. distanțe) A parcurge. 12 vi (Udp „în”) A intra. 13 vi (Fig) A se naște. 14 vi (Fig) A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 15 vi A ieși. 16 vi (Udp „peste”) A trece cu un singur pas sau cu câțiva pași dincolo de ceva. 17 vi (Fig; îrg) A încălca o lege, o înțelegere.

PĂȘÍ, pășesc, vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas, a parcurge o distanță mergând pe jos; a se deplasa, a se duce, a călca, a merge. ♦ (Adesea fig.) A înainta, a avansa. 2. A intra, a pătrunde (într-un spațiu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 3. A ieși. 4. A trece (cu un singur pas sau cu câțiva pași) dincolo de ceva; a depăși. ◊ Tranz. Pășește șanțul. – Din pas3.

PĂȘÍ, pășesc, vb. IV. Intranz. 1. A face unul sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas, a parcurge o distanță mergând pe jos; a se deplasa, a se duce, a călca, a merge. ♦ (Adesea fig.) A înainta, a avansa. 2. A intra, a pătrunde (într-un spațiu). ♦ Fig. A se apropia de sau a atinge o anumită vârstă, a intra într-o anumită perioadă de timp. 3. A ieși. 4. A trece (cu un singur pas sau cu câțiva pași) dincolo de ceva; a depăși. ◊ Tranz. Pășește șanțul. – Din pas3.

PĂȘI, pășesc, vb. IV. 1. Intranz. A face unui sau mai mulți pași, a înainta pas cu pas; a călca, a merge. Pășeam încet prin mijlocul misterioasei frumuseți [a poienii]. SADOVEANU, O. VII 223. Necăjit de oboseala care mă cuprinse, pășeam în neștire, oprindu-mă la fiecare douăzeci de pași să deslușesc cantonul. DUNĂREANU, CH. 115. De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale, Obosit și blînd popor, Și cîntînd pășește-agale O copilă-n urma lor. COȘBUC, P. 1157. ◊ Fig. Pe cer, în miez de noapte, Stau stelele în rînd, Iar luna printre ele Pășește meditînd. COȘBUC, P. II 268. Pășește lin o barcă pe unda adormită! ALEXANDRESCU, M. 97. ◊ Expr. A păși în vîrful picioarelor = a merge fără a face zgomot, a păși ușor. 2. Intranz. Fig. A înainta, a progresa, a se dezvolta. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, clasa muncitoare, în fruntea întregului popor muncitor din țara noastră, pășește hotărît pe drumul construirii socialismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 4, 44. 3. Intranz. (Construit cu prep. «în», «prin» etc.) A intra. Cînd a pășit în casă, îi ardeau ochii și i-a ațintit asupra lui Panțîru. SADOVEANU, O. VIII 193. Tu auzi pășind în tindăE iubitul care vine De mijloc să te cuprindă. EMINESCU, O. I 76. În casă nu i-aș păși Dacă nu mi te-aș iubi.! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 272. ♦ A apărea, a se prezenta, a-și face apariția. Iubirea e un înger ce-n casă cînd pășește Și pragul și căminul cu pasul lui sfințește. ALECSANDRI, T. II 107. 4. Tranz. A trece. îi aruncă o singură privire, de cum a pășit pragul. SAHIA, N. 93. Cum pășiră pragul porții, începură curțile și palaturile a hani. ISPIRESCU, L. 194. Dacă plouă... acest pîrîiaș neînsemnat, pre care un copil îl poate păși, se face atît de mare încît adese prăvale carele încărcate. NEGRUZZI, S. I 316. ◊ Intranz. (Construit cu prep. «peste») Nesimțit, s-a desprins canatul ferestrei... Jder a săltat și a pășit peste prichici. SADOVEANU, F. J. 603. ◊ Fig. Pășea peste greutăți totdeauna, cu nădejdea, că mîni o să fie mai bine decît azi. MIRONESCU, S. A. 57.

A PĂȘÍ ~ésc 1. intranz. 1) A face unul sau mai mulți pași. 2) A parcurge o distanță (cu pasul); a călca. 3) fig. A se deplasa înainte (în spațiu și în timp); a înainta; a avansa. 4) A trece făcând un pas. ~ peste pârâu. 2. tranz. A trece cu pasul; a călca. ~ groapa. /Din pas

pășì v. a înainta pas cu pas, a umbla: copilul pășia în urma lui.

pas v. (întrebuințat numai la imperativ) 1. a păși: pasă cu D-zeu fiica mea! ISP.; 2. a căuta: pasă de te du acolo CR. [Lit. a face un pas].

2) pășésc (est) și pîșésc (vest) v. intr. (d. pas 1. V. și pas 4). Fac pașĭ, merg, umblu: șĭ-a scrîntit picĭoru și nu poate păși. V. tr. Fac pașĭ pe deasupra cuĭva: l-a pășit calu fără să-l atingă. – Vechĭ și „mă depărtez” și „calc”: pășitor de lege, călcător de lege.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pășí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pășésc, imperf. 3 sg. pășeá; conj. prez. 3 să pășeáscă

pășí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pășésc, imperf. 3 sg. pășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pășeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂȘÍ vb. 1. a călca, (înv. și reg.) a păsa. (A ~ în vârful picioarelor.) 2. v. apuca. 3. v. merge. 4. v. intra.

PĂȘÍ vb. v. abate, călca, contraveni, încalca, nesocoti, viola.

PĂȘI vb. 1. a călca, (înv. și reg.) a păsa. (A ~ în vîrful picioarelor.) 2. a apuca, a se îndrepta, a o lua, a merge, a se orienta, a pleca, a porni, (rar) a (se) îndruma, (pop.) a purcede, a se purta, (înv. și reg.) a năzui, (Transilv.) a arădui. (A ~ spre casă.)

păși vb. v. ABATE. CĂLCA. CONTRAVENI. ÎNCĂLCA. NESOCOTI. VIOLA.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a păși cu dreptul expr.. a începe cu bine, a lua un start bun

a păși cu stângul expr. a începe prost / neinspirat, a lua un start slab

Intrare: păși
verb (VT402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păși
  • pășire
  • pășit
  • pășitu‑
  • pășind
  • pășindu‑
singular plural
  • pășește
  • pășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pășesc
(să)
  • pășesc
  • pășeam
  • pășii
  • pășisem
a II-a (tu)
  • pășești
(să)
  • pășești
  • pășeai
  • pășiși
  • pășiseși
a III-a (el, ea)
  • pășește
(să)
  • pășească
  • pășea
  • păși
  • pășise
plural I (noi)
  • pășim
(să)
  • pășim
  • pășeam
  • pășirăm
  • pășiserăm
  • pășisem
a II-a (voi)
  • pășiți
(să)
  • pășiți
  • pășeați
  • pășirăți
  • pășiserăți
  • pășiseți
a III-a (ei, ele)
  • pășesc
(să)
  • pășească
  • pășeau
  • păși
  • pășiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)