15 definiții pentru oxid
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OXID, oxizi, s. m. Compus al oxigenului cu alt element chimic. – Din fr. oxyde.
OXID, oxizi, s. m. Compus al oxigenului cu alt element chimic. – Din fr. oxyde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
oxid sm [At: PROPĂȘIREA (1844), 2552/13 / V: (iuz) osid / Pl: ~izi, (înv, sn) ~e, ~uri / E: fr oxide] Compus al oxigenului cu alt element chimic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OXID, oxizi, s. m. Compus al oxigenului cu alt element chimic. ◊ Oxid de calciu = var nestins (obținut prin arderea calcarului). Oxid de carbon = gaz incolor, fără miros și otrăvitor, care se formează în arderile incomplete ale cărbunilor. Oxid de magneziu = magnezie. Oxid de zinc = praf alb amorf obținut prin distilarea zincului și folosit ca pigment pentru vopsit; alb de zinc.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OXID s.m. Compus al oxigenului cu un corp simplu. ◊ Oxid de calciu = var nestins; oxid de carbon = Gaz toxic, incolor și inodor care ia naștere din arderile incomplete ale cărbunilor. // (În forma oxido-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) oxidare”, „oxid”. [< fr. oxyde].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OXID ~zi m. Compus rezultat din combinarea unui element chimic cu oxigenul. /<fr. oxyde
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oxid n. combinarea oxigenului cu un metal.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*oxíd m. și n., pl. e (d. vgr. oxýs, ascuțit, acru). Chim. Corp compus rezultat din combinarea unuĭ corp simplu cu oxigenu. V. bază, acid.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
osid sm vz oxid
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
oxid s. m., pl. oxizi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
oxid s. m., pl. oxizi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
oxid s. m., pl. oxizi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
oxid, -zi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OXID s. (CHIM.) oxid de aluminiu = alumină; oxid de calciu = calce, var nestins; oxid de cupru = cuproxid; oxid de etilenă = etilenoxid; oxid de magneziu = magnezie; oxid de plumb = litargă, miniu; oxid de zinc = țincvais, alb de zinc, (înv.) tutea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OXID s. (CHIM.) oxid de aluminiu = alumină; oxid de calciu = calce; oxid de etilenă = etilenoxid; oxid de magneziu = magnezie; oxid de plumb = litargă, miniu; oxid de zinc = țincvais, alb de zinc, (înv.) tutea.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
OXÍD (< fr. {i}; {s} gr. oxys „acru”) s. m. Compus rezultat prin combinarea unui element cu oxigenul. ◊ O. de aluminiu = pulbere albă greu fuzibilă, greu solubilă în apă și în acizi care se găsește în natură în stare cristalizată sub formă de corindon și pietre (semi)prețioase (safir, rubin, topaz etc.); alumină. ◊ O. de calciu = var nestins; calce. ◊ O. de carbon = gaz incolor, fără miros, otrăvitor, care se formează în arderile incomplete ale carbonului. Industrial se obține prin trecerea aerului, a oxigenului sau a apei peste cărbune incandescent. Se folosește în sinteza organică. ◊ O. de plumb = litargă, miniu. ◊ O. de zinc = pulbere albă folosită în vopsitorie; alb de zinc. ◊ O. de etilenă = gaz incolor (p. f. 12°C), toxic, foarte reactiv, obținut prin oxidarea catalitică a etilenei sau din etilenclorhidrină. Se întrebuințează la fabricarea glicolului, a unor dizolvanți, plastifianți etc. ◊ O. de magneziu = substanță cristalină, cu p. t. 2.800°C, insolubil în apă, care se găsește în natură sub formă de periclaz. Se mai folosește ca material refractar. Sin. magnezie.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M5) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
oxid, oxizisubstantiv masculin
- 1. Compus al oxigenului cu alt element chimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Oxid de calciu = var nestins (obținut prin arderea calcarului). DLRLC DNsinonime: calce
- 1.2. Oxid de carbon = gaz incolor, fără miros și otrăvitor, care se formează în arderile incomplete ale cărbunilor. DLRLC DN
- 1.3. Oxid de magneziu = magnezie. DLRLCsinonime: magnezie
- 1.5. Oxid de aluminiu = alumină. Sinonimesinonime: alumină
- 1.6. Oxid de cupru = cuproxid. Sinonimesinonime: cuproxid
- 1.7. Oxid de etilenă = etilenoxid. Sinonimesinonime: etilenoxid
-
etimologie:
- oxyde DEX '09 DEX '98 DN