8 definiții pentru ost (s.n.)

Explicative DEX

OST, osturi, s. n. (Înv.) Est, răsărit. Din osturi bate crivăț. – Din germ. Ost(en).

OST, osturi, s. n. (Înv.) Est, răsărit. Din osturi bate crivăț. – Din germ. Ost(en).

ost sn [At: SP I, pref 5/14 / Pl: ~uri / E: ger Ost(en)] (Trs; înv) Est.

nord-ost sns [At: AR (1830), 341/42 / E: ger Nord-Ost] (Înv) 1-2 Nord-est (1-2).

Ortografice DOOM

ost (înv.) s. n., pl. osturi

ost (înv.) s. n., pl. osturi

ost s. n., pl. osturi

Sinonime

OST s. v. est, orient, răsărit.

ost s. v. EST. ORIENT. RĂSĂRIT.

Intrare: ost (s.n.)
ost1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ost
  • ostul
  • ostu‑
plural
  • osturi
  • osturile
genitiv-dativ singular
  • ost
  • ostului
plural
  • osturi
  • osturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ost, osturisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „ost

Visit YouGlish.com