16 definiții pentru ospătărie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OSPĂTĂRIE, ospătării, s. f. (Înv. și pop.) Birt; han (cu birt). – Ospătar + suf. -ie.

OSPĂTĂRIE, ospătării, s. f. (Înv. și pop.) Birt; han (cu birt). – Ospătar + suf. -ie.

ospătărie sf [At: (a. 1600) IORGA, S. N. 59 / V: (înv) ospet~, (reg) us~ / Pl: ~ii / E: ospăta + -ărie] (Înv) 1 Ospitalitate. 2 (Pop) Han cu birt. 3 (Pop) Birt. 4-5 (Aripă sau) casă a unei mănăstiri rezervată de obicei găzduirii oaspeților și călătorilor Si: arhondaric. 6 Instituție în care erau internați bătrânii, infirmii fără familie Si: azil.

OSPĂTĂRIE, ospătării, s. f. Birt; han (cu birt). Aci avem și ospătărie: cea mai bună ospătărie din ținut. SADOVEANU, O. VII 78. Aceste schituri sînt totdeodată ospătării pentru închinătorii ce trec pe aici la Ierusalim. BOLINTINEANU, O. 293.

OSPĂTĂRIE ~i f. reg. Local de alimentație publică (mai modest decât cafeneaua). [G.-D. ospătăriei] /ospătar + suf. ~ie

ospătărie f. birt: ospătărie populară.

ospătăríe f. (d. ospătez). Restaurant, locandă, birt. Vechĭ. Ospitalitate.

restaurant-ospătărie s. n. Restaurant cu specific de birt ◊ „La Călărași și Alexandria s-a deschis câte un restaurant-ospătărie. Sc. 8 V 62 p. 1 (din restaurant + ospătărie)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ospătărie (înv., pop.) s. f., art. ospătăria, g.-d. art. ospătăriei; pl. ospătării, art. ospătăriile (desp. -ri-i-)

ospătărie (înv., pop.) s. f., art. ospătăria, g.-d. art. ospătăriei; pl. ospătării, art. ospătăriile

ospătărie s. f., art. ospătăria, g.-d. art. ospătăriei; pl. ospătării, art. ospătăriile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OSPĂTĂRIE s. birt, (Mold. și Transilv.) făgădău, (înv.) locantă, tractir. (A mîncat la o ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ospătărie, ospătării, s.f. (înv. și pop.) 1. birt; han. 2. aripă a unei mănăstiri pentru oaspeți și călători; arhondaric. 3. azil pentru bătrâni.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Intrare: ospătărie
ospătărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ospătărie
  • ospătăria
plural
  • ospătării
  • ospătăriile
genitiv-dativ singular
  • ospătării
  • ospătăriei
plural
  • ospătării
  • ospătăriilor
vocativ singular
plural
ospetărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ospetărie
  • ospetăria
plural
  • ospetării
  • ospetăriile
genitiv-dativ singular
  • ospetării
  • ospetăriei
plural
  • ospetării
  • ospetăriilor
vocativ singular
plural
uspătărie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ospătărie, ospătăriisubstantiv feminin

  • 1. învechit popular Han (cu birt). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aci avem și ospătărie: cea mai bună ospătărie din ținut. SADOVEANU, O. VII 78. DLRLC
    • format_quote Aceste schituri sînt totdeodată ospătării pentru închinătorii ce trec pe aici la Ierusalim. BOLINTINEANU, O. 293. DLRLC
etimologie:
  • Ospătar + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.