14 definiții pentru organizare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORGANIZÁRE, organizări, s. f. Acțiunea de a (se) organiza și rezultatul ei; p. ext. rânduială, disciplină, ordine. ♦ Orânduire, alcătuire. ◊ Organizare administrativ-teritorială = împărțire administrativ-teritorială. Organizarea teritoriului = ansamblu de măsuri organizatorice, financiare, tehnice și juridice prin care se urmărește folosirea rațională a terenurilor. – V. organiza.

organizare sf [At: FL (1838), 832/39 / S și: ~isare / Pl: ~zări / E: organiza] 1 Pregătire a unei acțiuni, după un plan sau după un program Si: (înv) organisire. 2 Aranjare. 3 Alcătuire. 4 Coordonare. 5 (Pex) Disciplină. 6 Orânduire socială Si: regim.

ORGANIZÁRE, organizări, s. f. Acțiunea de a (se) organiza și rezultatul ei; p. ext. rânduială, disciplină, ordine. ♦ Orânduire, alcătuire. ◊ Organizarea producției = ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării producției cu maximum de eficiență economică. Organizarea muncii = ansamblu de măsuri privind asigurarea și utilizarea eficientă a forței de muncă. – V. organiza.

ORGANIZÁRE, organizări, s. f. Acțiunea de a (se) organiza; p. ext. rînduială și disciplină. Am elaborat împreună o schiță de organizare și de acțiune a emigrațiunii. ideea dominantă era unitatea de acțiune. GHICA, A. 60. Împărăția romană trebui să cază. Unitatea falsă la care ea supuse prin silă lumea trebui să se sfarme, ca să dea loc la. organizarea progresivă a unei unități mai adevărate. BĂLCESCU, O. II 11.

ORGANIZÁRE s.f. Acțiunea de a organiza și rezultatul ei. [< organiza].

ORGANIZÁRE s. f. acțiunea de a organiza; (p. ext.) rânduială, disciplină, ordine. ◊ alcătuire, orânduire. ♦ ~ social(-economică) = formațiune socială; ~ de stat = organizare politică și teritorială a unui stat. (< organiza)

*organizațiúne f. (fr. organisation). Acțiunea de a organiza și modu de a fi organizat: organizațiunea uneĭ țărĭ, uneĭ armate. Fig. Constituțiune morală saŭ intelectuală: a avea o admirabilă organizațiune muzicală. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

organizare s. f., g.-d. art. organizării; pl. organizări

organizare s. f., g.-d. art. organizării; pl. organizări

organizáre s. f., g.-d. art. organizării; pl. organizări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ORGANIZÁRE s. 1. v. constituire. 2. v. înființare. 3. ordonare, sistematizare, structurare. (~ materialului documentar.) 4. v. structură. 5. structură. (~ unei celule.) 6. v. ordine. 7. v. întocmire. 8. ordine, rânduială, rost. (~ lumii.)

ORGANIZARE s. 1. alcătuire, constituire, creare, desemnare, formare, instituire, înființare, numire, stabilire. (~ unei comisii speciale.) 2. constituire, creare, fundare, instituire, înființare, întemeiere, (astăzi rar) statornicire. (~ corpului grănicerilor.) 3. ordonare, sistematizare, structurare. (~ materialului documentar.) 4. alcătuire, compoziție, economie, organizație, structură, (rar) substanță, (fig.) urzeală. (Care este ~ lucrării?) 5. structură. (~ unei celule.) 6. ordine, orînduială, regulă, rînduială, (înv.) tocmeală, tocmire. (Era acolo o ~ desăvîrșită.) 7. întocmire, orînduială, orînduire, rînduială, (înv.) așezămînt. (Noua ~ a lucrurilor.) 8. ordine, rînduială, rost. (~ lumii.)

Organizare ≠ dezordine, neordine

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ORGANIZAREA AERIANĂ A SIGURANȚEI MARȘULUI acoperirea aeriană și apărarea antiaeriană a punctelor obligate în cazul deplasării organizate a trupelor dintr-un raion în altul folosind mijloacele de transport din dotare.

Intrare: organizare
organizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • organizare
  • organizarea
plural
  • organizări
  • organizările
genitiv-dativ singular
  • organizări
  • organizării
plural
  • organizări
  • organizărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

organizare, organizărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) organiza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Am elaborat împreună o schiță de organizare și de acțiune a emigrațiunii... ideea dominantă era unitatea de acțiune. GHICA, A. 60. DLRLC
    • format_quote Împărăția romană trebui să cază. Unitatea falsă la care ea supuse prin silă lumea trebui să se sfarme, ca să dea loc la organizarea progresivă a unei unități mai adevărate. BĂLCESCU, O. II 11. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Disciplină, ordine, rânduială. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.2. Alcătuire, orânduire. DEX '09 DEX '98 MDN '00
      • 1.2.1. Organizare administrativ-teritorială = împărțire administrativ-teritorială. DEX '09
      • 1.2.2. Organizarea teritoriului = ansamblu de măsuri organizatorice, financiare, tehnice și juridice prin care se urmărește folosirea rațională a terenurilor. DEX '09
      • 1.2.3. Organizarea producției = ansamblu de măsuri privind stabilirea, asigurarea și coordonarea mijloacelor de producție și a forței de muncă în vederea desfășurării producției cu maximum de eficiență economică. DEX '98
      • 1.2.4. Organizarea muncii = ansamblu de măsuri privind asigurarea și utilizarea eficientă a forței de muncă. DEX '98
      • 1.2.5. Organizație social(-economică) = formațiune socială. MDN '00
      • 1.2.6. Organizație de stat = organizare politică și teritorială a unui stat. MDN '00
etimologie:
  • vezi organiza DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.